Aproape 99% dintre locuitorii Gagauziei doresc independenta, in cazul in care Republica Moldova si-ar pierde suveranitatewa, iar 98,47% dintre ei isi doresc ca Republica Moldova sa adere la Uninea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, in timp ce infimul procent ramas se pronunta pentru aderarea la UE.
Sunt rezultatele unui referendumului ilegal de pe 2 februarie, astfel declarat de Curtea Constitutionala si de autoritatișle de la Chisinau, referendum la care au participat totusi 70,4% dintre alegatorii din Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauza, adica 70.777 de alegatori.
Declarat sau nu, referendumul din Gagauzia a provocat o contagiune periculoasa in Republica Moldova, prin intemediul unor pioni ai Federatiei Ruse, precum deputatul Igor Dodon, liderul formatiunii fantoma Partidul Socialist – ce are doar trei parlamentari, dezertori din randurile comunistilor batranului Vladimir Voronin. Dodon a anuntat ca referendumuri similare vor avea loc in curand in Balti (fief al rusofonilor) si in raionul Drochia, cu scopul de a ”demonstra guvernantilor ca oamenii au o optiune diferita si sunt impotriva UE”.
Gagauzia numara mai putin de 150.000 de locuitori din totalul de peste 3 milioane al Republicii Moldova. Vorbesc un dialect al limbii turce si beneficiaza de o autonomie in urma unui acord semnat in 1994. De altfel, referendumul privind declararea independentei in cazul in care Republica Molova isi pierde suveranitatea nu-si avea niciun rost, pentru ca aceasta este prevazuta chiar in acordul vechi de 20 de ani, la Art.1 (4): ”În cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.
„Nu trebuie să exagerăm şi să dăm prea mare importanţă evenimentelor din Găgăuzia, trebuie să acţionăm calm şi cu prudenţă“, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, într-o emisiune TV. „Referendumul privind vectorul de dezvoltare externă fost mai mult un sondaj. Oamenii s-au expus asupra faptului ca Moldova să nu-şi piardă independenţa. Başcanul regiunii, fiind membru din oficiu al Guvernului, a avut toate şansele să se expună asupra tuturor negocierilor cu Uniunea Europeană“, a spus premierul.
Ministrul Afacerilor Externe de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a declarat că pretinsul referendum din Găgăuzia este ilegal, neconstituţionali nu poate produce “niciun fel de efecte juridice”. „Subliniez, de la bun început, că susţinem poziţia guvernului Republicii Moldova referitor la aşa-zisul referendum în sensul că acesta a avut loc cu încălcarea deciziilor instanţelor din Republica Moldova, care au stabilit, în mod limpede, caracterul ilegal, neconstituţional al pretinsei consultări. În aceste circumstanţe, evenimentul este nul şi neavenit, iar rezultatele sale nu pot produce niciun fel de efecte juridice”, a declarat şeful diplomaţiei române pentru Agerpres.
Serviciul român al Vocii Rusiei a relatat succint despre referendum insa sustinand acerasta initiativa separatista. ”Autorităţile moldoveneşti, care reiterează ideea unirii cu România, consideră referendumul ilegal. La el au participat observatori din Bulgaria, Polonia, Ucraina şi alte state”, scria Vocea Rusiei, incercand sa legitimeze un referendum ilegal si parca uitand ca premierul de la Chisinau a dezavuat declaratiile presedintelui Basescu privitoare la unire. ”Şi totuşi unii analişti sunt de părere că are sens chiar şi un referendum fără putere juridică. Rezultatele sondajului, chiar dacă nu vor fi recunoscute de puterea centrală, pot, în primul rând, să unească poporul găgăuz. Iar în al doilea rând, pot fi folosite de conducerea autonomiei ca un argument important în viitoarele divergenţe politice cu Chişinăul”, explica Vocea Rusiei ratiunile referendumului si, totodata, ratiunile Moscovei.
Nu trebuie uitat ca referendumuri asemanatoare au avut loc in 2006 in Transnistria si Osetia de Sud. Populatia a avotat cu o majoritate uriasa in favoarea independentei, iar in cazul republicii separatiste din Georgia, acest referendum, fie el si nerecunoscut la Tbilisi, a fost folosit drept pretext de Rusia in momentul invadarii Georgiei, in 2008, si apoi in momentul in carea Moscova a recunoscut independenta acestei republici separatiste.
Mai mult decat atat, in Gagauzia a sosit, in 2013 un batalion de cazaci – Batalionul Cazaqc al Bugeacului. Organizaţii ale cazacilor au apărut si în Osetia de Sud, Abhazia şi Transnistria înainte de iniţierea conflictelor armate secesioniste. Iata ca, la scurt timp dupa aparitia cazacilor, a fost organizat si referendumul pentru independenta, iar guvernatorul (bascanul) UTA Gagauzia a cerut si să se creeze „gărzi populare”, care să păzească secţiile de votare la referendumul din 2 februarie.
Analistii si guvernarea pro-occidentala de la Chisinau sustin la unison ideea ca in spatele organizarii referendumului se afla Moscova, care a actionat prin Ambasada Federatiei Ruse la Chisinau. Ambasadorul rus la Chişinău, Farid Muhametşin, a si declarat că UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia sunt pe lista de priorităţi a Rusiei şi că le va dedica o atenţie specială în anul 2014.
Punerea in scena a referendumului a semanat cu o comedie, daca este sa nu tinem seama de potentrialele consecinte grave in planul integritatii teritoriale ale Republicii Moldova. Autoritatile de la Comnrta si-au fabricat propriile stampile (Comisia Electorala Centrala de la Chisinau a refuzat sa le furnizeze), au fost invitati observatori straini (mai toti din Rusia, iar multi au fost priti la vama și nu li s-a permis accesul pe teritoriul Republicii Moldova), printre care si un ”parlamentar belgian”, a carui prezenta a fost foarte mediatizata la Comrat – de fapt a fost vorba despre Frank Kreyelman, un membru al Parlamentului regional flamand din Belgia, face parte din Vlaams Belang – o formaţiune extremista care promovează separatismul.
Au ajutat intr-o oarecare masura la initierea referendumului gagauz si declaratiile unioniste ale presedintelui Traian Basescu, care au data apa la moara bascanului Mihail Formuzal si comunistilor reprezentati in Parlamentul de la Chisinau si in Adunarea Populara de la Comrat. ”De ce până acum autorităţile de la Chişinău nu l-au declarat pe Băsescu persona non grata pentru declaraţiile sale? Din contră, cei care pledează pentru păstrarea Republicii Moldova sunt urmăriţi penal în această ţara”, a declarat bascanul.
Marele semn de intrebare ramane insa legat de reactia palida a Chisinaului la provocarea reprezentata de acest referendum. “Din păcate, structurile de stat ale Republicii Moldova nu au fost capabile să anihileze din start această ameninţare”, spune analistul politic Oazu Nantoi, pentru Deutsche Welle. Nantoi a menționat că în mod evident în spatele referendumului a stat Partidul Comunist, iar deputatul comunist Irina Vlah a folosit plebiscitul și oamenii din regiune pentru a-și face campanie electorală, urmărind să fie următorul bașcan al Găgăuziei.
In afara de un verdict al Judecatoriei Comrat prin care s-a decis ca referendumul este ilegal si de inceperea unei anchete penale de catre Parchetul General de la Chisinau, reactiile autoritatilor inainte de desfasurarea referendumului au fost timide. Guvernul de la Chisinau a interpretat evenimentul de pe 2 februarie ca o provocare venita din partea Moscovei prin parghia reprezentata de comunistii moldoveni si de autoritatile gagauze, provocare menita sa destabilizeze politic si social tara, in caazul unui raspuns dur al Chisinaului. Or, aparitia unor proteste violente poate bloca Moldova pe drumul european inceput odata cu parafarea acordului de asociere la UE.
Provocari similare au avut loc in Transnistria, la finalul anului 2013, atunci cand separatistii au incercat sa instaleze puncte vamale in dreapta Nistrului, insa situatia a fost detensionata prin apel la misiunea OSCE si astfel Chisinaul nu a cazut in capcana Rusiei.
Privind si in contextul mai larg al situatiei din Ucraina, referendumuri precum cel din Gagauzia sau cele ce se pregatesc la Balti reprezinta doar niste tatonari ale Moscovei, prea ocupata in prezent cu buna desfasurare a Jocurilor Olimpice de la Soci, urmand ca adevarate actiuni pentru dicreditarea guvernului de la Chisinau inaintea alegerilor din noiembrie sa fie intreprinse incepand din primavara.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.