Registrul electoral, umflat cu 2,7 milioane de români

Domnului Victor Ciorbea, Avocatul Poporului

Domnului Dacian Cioloş, Prim-ministru al Guvernului României

Doamnei Ana Maria Pătru, Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente

Ce este Autoritatea Electorală Permanentă? Un vehicul de informaţie falsă şi de legitimare a manoperelor politice frauduloase prin care se malversează alegerile, sau, aşa cum prevede legea, (…) instituţia administrativă autonomă cu competenţă generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie”?

De ce a apărut întrebarea? Ultimul comunicat oficial al AEP ne informează că „Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 martie este de 18.275.109, cu 3.107 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, pe 3 februarie”.

Din cel mai recent comunicat al Institutului Naţional de Statistică rezultă că la data de 01 ianuarie 2016 populaţia României era de 19.473.624 şi că, din aceasta, 15% (3.090.080) reprezintă segmentul minorilor de până la 14 ani, iar 5% (1.087.024) tinerii cu vârste între 15 şi 19 ani.

Dacă din totalul populaţiei menţionat de INS se scad doar minorii de până la 14 ani (19.473.625 – 3.090.080 = 16.383.544), rezultă 16.383.544, o cifră care scăzută din numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 martie (18.275.109 -16.383.624=1.891.485) arată, fără putinţă de tăgadă, un surplus parţial de 1.891.485 de alegători.

Din motive pe care le poate preciza Institutul Naţional de Statistică, numărul cetăţenilor cu vârste între 18 şi 19 ani este estompat de modul în care sunt stabilite segmentele de vârsta (0-14 şi 15-19 ani). Cu marja de rigoare, luăm media de 25% a tinerilor care vor deveni votanţi în acest an, din segmentul populaţiei cu vârsta între 15 şi 19 ani, menţionat a fi 1.087.024. Minus 25% din 1.087.024 înseamnă (1.087.024– 271.756 = 815.268), adică de adăugat 815.268 la populaţia nevotantă, cu vârsta de până la 15 ani, şi aflăm că totalul populaţiei nevotante de la 0 la 18 ani este 3.905.348 (3.090.080+815.268 =3.905.348). Scădem acest total din totalul populaţiei la data de 01 ianurie 2016 (19.473.624- 3.905.348 = 15.568.276) şi aflăm că numărul populaţiei votante este de 15. 568. 276, iar în Registrul Electoral sunt, deja, încrişi 18.275.108 cetăţeni. De unde surplusul de 2.706.833 de alegători?!

O evaluare cronologică comparativă a listelor electorale arată ca în 1992 erau înscrişi 16.380.663 alegători, la o populaţie de 22,8 milioane .

Chiar nimeni nu se întreabă, la Autoritatea Electorală Permanentă, cum este posibil ca în condiţiile unui declin demografic dramatic, de minus 3.326.376 faţă de anul 1992, în anul 2016 la o populaţie de 19,4 milioane, care incude 2,7 milioane minori, să se ajungă la o creştere cu 1.890.446 a numărului de alegători?!

Calcule simple, efectuate doar prin două din cele patru operaţiuni aritmetice, dovedesc că datele înscrise în Registrul Electoral nu sunt reale, iar comunicatul Autorităţii Electorale Permanente dezinformează populaţia, fiind sfidată obligaţia constituţiuonală a autorităţii publice de a asigura informarea corectă a cetăţenilor şi încălcat dreptul constituţional al cetăţenilor corelativ obligaţiei menţionate, prevăzute în Constituţia României art. 31 alin. (1) şi alin. (2).

Solicităm, pe această cale, Avocatului Poporului:

Sesizarea de îndată cu privire la apărarea dreptului încălcat de Autoritatea Electorală Permanentă, prin caracterul vădit incorect al comunicatului dat publicităţii, cu privire la numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral.

Invederăm, pe această cale, domnului prim-ministru al Guvernului României:

Dispunerea tuturor măsurilor din competenţă pentru realizarea evidenţei reale a numărului cetăţenilor României cu drept vot, având ca bază:

  • numărul populaţiei cu vârsta peste 18 ani, rezultat din datele Institutului Naţional de Statistică;
    • evidenţa autorităţii emitente a cărţilor de identitate;
    • Sistemul Informatic Naţional de Evidenţă a Populaţiei – SINEP.

Domnule prim-ministru,

Mai avem şi un motiv special pentru care Vă supunem atenţiei problema numărului de alegători, în raport cu populaţia României.

Începând cu alegerile din anul 1996, numărul alegătorilor a tot crescut, în timp ce numărul populaţiei a urmat un trend descrescător accelerat (în anul 1996 +621.146 faţă de anul 1992; în anul 2004 +799.617 faţă de anul 2000, cumulate la 1.420.763, pentru ca în 2016 să se ajungă la un spor de peste 2,7 milioane de alegători, în condiţiile unei pierderi de populaţie de cca. 3,3 milioane).

Ne adresăm Dumneavoastă, domnule prim-ministru, în numele dreptului de a nu mai trăi într-o realitate perpetuu falsificată, până şi în ceea ce priveşte dimensiunea numerică a comunităţii şi identităţii noastre naţionale. Dar, dincolo de patetism, este o cruntă realitate, aceea a pericolului unui atentat la Constituţia României, prin menţinerea incertitudinii în ceea ce priveşte capacitatea Guvernului de asigurare a corectitudinii alegerilor, fără a ni se fura opţiunile electorale.

Un contribuabil şi alegător,

Aurel I. Rogojan

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.