Compania de stat Hidroelectrica a ieşit definitiv din insolvenţă, după decizia Curţii de Apel Bucureşti în dosarul 22456/3/2012*, din 30 martie, potrivit unui comunicat al Euro Insol, fostul administrator judiciar al societăţii. Acum, se poate lista la bursă, simultan la Bucureşti şi Londra, vânzarea a 15% din acţiuni putând aduce 1 miliard de euro în conturile Trezoreriei.
„În perioada 2013-2016 Hidroelectrica a raportat un profit cumulat de 1 miliard euro şi o EBITDA (profit operaţional – n.r.) anuală de 500 milioane euro. În insolvenţă, valoarea de piaţă a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro în 2012 la 4 miliarde de euro în 2016. Fiind închisă procedura insolvenţei, se intră în linie dreaptă în procesul de listare a Hidroelectrica. În condițiile în care Guvernul va schimba metodologia de privatizare, vânzarea de către statul român a unui pachet de 15% va aduce în trezoreria Ministerului de Finanţe aproape 1 miliard de euro, sumă ce-i va permite Guvernului să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%, asumată pentru 2017“, a declarat Remus Borza, coordonatorul procesului de reorganizare al Hidroelectrica şi practician coordonator al Euro Insol până în ianuarie 2017.
Contracte păguboase
La data deschiderii procedurii insolvenţei, Hidroelectrica era parte într-un număr de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de păguboase pentru societate şi care nu puteau fi încetate de Hidroelectrica din cauza clauzelor extrem de dezavantajoase. Aceste contracte bilaterale au generat în perioada 2006-2012 o pierdere financiară de 4,87 miliarde lei (aproximativ 1,1 miliarde euro). Toate aceste contracte erau prelungite prin acte adiţionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani înainte), ajungându-se la situaţia în care cele mai importante contracte din punctul de vedere al cantităţii de energie livrată (7.222.305 MW cantitate livrată în 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livraţi prin contracte bilaterale, reprezentând deci o pondere de aproximativ 56%), cum erau cele încheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Alro SA, să fie prelungite până în anul 2018 sau chiar 31.12.2019.
Cheltuieli uriașe cu personalul
De asemenea, la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, Hidroelectrica înregistra cheltuieli enorme cu personalul pentru anul 2011, cheltuiala fiind de peste 100 de milioane de euro, în condiţiile în care anul 2011 a fost un an secetos şi, pe cale de consecinţă, producţia a înregistrat o scădere semnificativă (numai 14,71 TWh produşi în anul 2011, faţă de 19,85 TWh în anul 2010), tradusă într-o scădere drastică a unor venituri oricum insuficiente pentru susţinerea activităţii. Cheltuielile cu personalul erau supradimensionate în principal din cauza faptului că veniturile încasate de salariați erau compuse în proporție de doar 41% din salariu, restul de 59% fiind reprezentate de diverse sporuri, prime, ajutoare și alte facilități.
Pierderi din cauza prețului impus de ANRE
O altă cauză a insolvenţei a reprezentat-o vânzarea unei părţi însemnate de energie la preţul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de producţie. În 2011, ANRE a impus un preţ de vânzare a energiei electrice pe piaţa reglementată de 98,4 lei/MWh, în condiţiile în care costul de producție a fost în acelaşi an 111,82 lei/MWh. Cantitatea de energie electrică livrată de Hidroelectrica în piaţa reglementată a fost de 3,87 TWh în anul 2011, respectiv 27% din producţia proprie, ceea ce înseamnă că o treime din energia electrică produsă a fost vândută în pierdere, sub costul de producţie cu aproximativ 20%.
Măsurile de eficientizare luate în procedura de insolvenţă au condus la revirimentul companiei de stat. După doar un an de insolvenţă, Hidroelectrica anunţa în anul 2013 un profit brut de 202 milioane euro şi în anul 2014 un profit brut record, de aproape 300 milioane euro, reuşind în acest interval de timp să-şi reducă datoria cu 82%, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei.
După ce în iunie 2013 Tribunalul Bucureşti a închis procedura insolvenței, constatând ca Hidroelectrica şi-a achitat datoriile din planul de reorganizare propus şi implementat de administratorul judiciar, în februarie 2014 Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă, ca urmare a deciziei 456, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Hidroelectrica devenise la acel moment o companie profitabilă, singurul motiv pentru reintrarea în insolvenţă fiind judecarea pe fond a contestaţiilor traderilor de energie, ale căror cauze au fost trimise spre rejudecare de către Curtea de Apel Bucureşti. Până la prima închidere a procedurii insolvenţei, în iunie 2013 administratorul judiciar denunțase toate contractele dezavantajoase pentru Hidroelectrica (inclusiv contractele cu traderii de energie) şi renegociase 487 de contracte în care Hidroelectrica era parte.
Războiul cu traderii
Întoarsă la Tribunalul București exclusiv pentru judecarea contestaţiilor şi acţiunilor traderilor, procedura insolvenţei a continuat cu o luptă acerbă în instanţă între traderi şi Hidroelectrica, miza fiind 3,2 miliarde lei, pe care traderii le solicitau cu titlu de despăgubiri de la Hidroelectrica pentru denunţarea contractelor de vânzare energie.
Pentru recăpătarea privilegiilor din contractele bilaterale, traderii au acţionat Hidroelectrica în instanţă în peste 200 de litigii – contestaţii la tabelul de creanţe, acţiuni în despăgubiri, opoziţii la deschiderea procedurii, contestaţii împotriva denunţării contractelor de către administratorul judiciar, recuzări, strămutări, contestaţii în anulare. Toate cauzele au fost respinse de toate instanţele, inclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aproximativ 5 ani de litigii.
Hidroelectrica este, în prezent, cea mai mare şi mai profitabilă companie a statului român. Mai are circa 3.300 de angajaţi şi o putere instalată de 6.400 de MW. În mod normal, pe parcursul unui an, Hidroelectrica asigură circa 30% din consumul naţional de energie al României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.