Replica generației Google pentru un academician uimit

Săptămâna trecută, rectorul celei mai mari universităţi din ţară, Ioan Aurel Pop se arăta îngrijorat de influenţa pe care internetul o are asupra tinerilor. Dar are sau nu dreptate academicianul Ioan Aurel Pop când avertizează că tinerii noștri devin roboți, marionete ușor de manipulat, prin vot ori prin alte mijloace, că sunt lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, că sunt oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză pentru că ei alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc?

Iată ce răspund viitori studenți care povestesc despre cum intră tinerii din Pașcani, Tulcea, Suceava, Pietroşiţa, Pucioasa, Târgoviște în contact cu lumea culturală, care sunt sursele lor de informații și ce înseamnă pentru ei cultura de pe internet.

O precizare: de 15 ani, concursul Licart adună în concursuri de poezie şi fotografie câţiva dintre liceenii care promit cel mai mult. În timp, pe cei pe care i-am cunoscut la acest concurs i-am regăsit pe listele de absolvenţi cu 10 ai examenelor finale, plecând în străinătate pentru studii la universităţi celebre sau printre fotografii şi poeţii care şi-au transformat pasiunea în profesie. O parte dintre finalişti Licart au răspuns la întrebările Cotidianul. Redăm mai jos o primă serie din răspunsurile câtorva dintre cei mai buni liceeni din ţară. Veți afla și de ce s-a ajuns în lumea academică la aceste grave constatări.

„De obicei găseam pe site-urile de internet ce mă interesa”

Bogdan Constantin Enache este din Paşcani, tocmai a împlinit 19 ani iar drumul său după liceu se îndreaptă spre studiul chimiei la Cluj Napoca. „În Paşcani nu prea sunt manifestări culturale care să atragă oamenii tineri. Sunt manifestări direcţionate spre persoane de vârsta a II-a, ca tip de muzică (de obicei populară). De curând, la zilele oraşului, a fost ceva pentru tineret cu artişti mainstream (Connect-R etc.). Practic ai impresia că tineret înseamnă mase”, arată tânărul elev. „Aş spune că principala sursă de formare pentru mine au fost lecturile. De obicei găseam pe site-urile de internet ce mă interesa. Am folosit site-uri care oferă literatură gratuit. Și torentele de pe care luam filme sau cărţi au fost foarte importante. Biblioteca din Paşcani e cam goală. Cărţile care mă interesează le aleg de pe Goodreads sau de pe listele de discuţii”, mărturiseşte tânărul care anul acesta a susţinut bacalaureatul special pentru elevii olimpici.

„Foarte greu găseşti ceva nou”

Andreea Chiper

Şi pentru Andreea Chiper (19 ani, Tulcea) „Facebook-ul, oricât de blamat ar fi, mă ajută să vorbesc cu prieteni. Lecturile au fost cele mai importante pentru formarea mea. Dar recomandările au venit mai ales de la prieteni sau de pe site-uri de specialitate”. La Suceava perspectiva nu este mult diferită: „Festivalurile de poezie sau alte lucruri culturale sunt organizate de Biblioteca Judeţeană sau de teatru. De obicei încearcă să atragă tineri, dar invitaţii pe care îi au sunt mai mult din zona de interes a celor mai în vârstă. Parcă evenimentele sunt organizate de aceiaşi oameni. La o lansare de carte îi auzi vorbind ore întregi. Foarte greu găseşti ceva nou. Avem în oraş festivaluri de film, de poezie, medieval. De când s-a deschis Teatrul Matei Vişniec au prins destul de bine proiectele de teatru în stradă”, explică Raluca-Ioana Rîmbu, care este în finala Licart pentru poezie, dar la 19 ani se îndreaptă spre Facultatea de Psihologie din Cluj.

Codruţa Irina Cocea şi Raluca Rîmbu

„Se mai organizează şi crossuri pentru tineri, dar nu prea mai merg”

Roxana Elena Stan este din Pietroşiţa, jud. Dâmboviţa. Tocmai a trecut în clasa a 12-a şi opţiunile sale pentru anul viitor pendulează între între jurnalism şi limbi străine. Este impresionant să auzi care sunt motivele lipsei de timp pentru un tânăr liceean: „La noi e o fundaţie, Ruralia Pietroşiţa, care organizează toamna literară. Un festival judeţean înfiinţat de Mircea Horia Simionescu. Acum a rămas în memoria lui. Sunt lecturi şi discuţii. Anul trecut tema festivalului a fost Vasile Voiculescu. Se mai organizează şi crossuri pentru tineri, dar eu nu prea mai merg. Nu mai am timp. Încerc să fac lucruri pentru viitorul meu. Să citesc mai mult să îmi dau examenele de limba la engleză şi franceză, olimpiadele”. Chiar şi pentru un elev ca Roxana, „internetul, prietenii şi profesorii de la liceu sunt sursele de la care aflăm ce se mai întâmplă din punct de vedere cultural. Abia după ce am mers la liceu în Pucioasa am putut să fiu mai interesată de cultură. Până la Târgovişte, acolo în judeţ nu se mai întâmplă nimic. La Târgovişte e un festival de teatru, Babel, la care vin trupe din toată lumea. Merg cu prietenii destul de des în oraş pentru că abia aici, la Fragilistic, e singura librărie din zonă la care găseşti literatură contemporană”.

Finala festivalului Licart 2016 are loc la Bucureşti între 26-30 august şi adună liceeni selectaţi din toată ţara timp de mai multe luni de două jurii separate.

După cum se vede, între realitatea de la catedră și cea din banca elevilor, este nevoie nu numai de comunicare, ci și de etape de lucru împreună. Pentru că nu e totul pierdut, interes și dorință există de ambele părți aflate nu în conflict, ci în căutare de răspunsuri și soluții.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Tupa 152 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.