Rețeaua Asesoft: bani de la buget, în „firme fantomă”

Firmele fondate de Sebastian Ghiță funcționează printr-un sistem de susținere reciprocă, disimulat în contracte reciproce de împrumut sau comerciale. În general, banii vin de la instituții guvernamentale si se pierd în tranzacţii pe care inspectorii fiscali le-au considerat suspecte încă din 2011. RISE Project şi Centrul de Investigaţii Media investighează, punctual, traseul banilor.

Cele mai cunoscute firme ale PSD-istului Sebastian Ghitață au încheiat, în anul fiscal 2010, contracte de 18,2 mil. de euro cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condus la acel moment de PDL-istul Teodor Baconschi – actual membru PMP. Banii incasați de corporațiile Asesoft si Teamnet, fondate si controlate atunci de Ghiță, reprezentau fonduri PHARE din Facilitatea Schengen, in schimbul cărora consorțiile Asesoft au implementat mai multe sisteme IT pentru traficul la frontieră.

În acelasi an fiscal, firmele lui Ghiță au făcut între ele mai multe afaceri considerate suspecte de ANAF, tranzacții făcute cu scopul de a evita plata TVA-ului încasat din contractele cu MAE, dar și din multe altele încheiate cu instituții de stat. În urma unui control din 2011, ANAF a găsit numai la Asesoft International SA un prejudiciu de 7.046.400 de lei, dar lucrurile au luat amploare.

CONTRACTELE CU MAE

În 2010, cand PSD era in opoziție și PDL la guvernare, firmele lui Sebastian Ghiță au primit contracte din bani publici (de la buget sau din fonduri europene) în valoare de 132.4 milioane de lei.

Doar pentru MAE, în mandatul lui Teodor Baconschi, firmele lui Ghiță au prestat în 2010 servicii în valoare de 18,2 milioane de euro.

Dintr-un raspuns oficial al MAE reiese că unul dintre contracte, atribuit in decembrie 2010 prin licitație consorțiului Asesoft International-Teamnet International prin Oficiul de Plati si Contractare Phare in beneficiul ministerului condus atunci de Baconschi, a avut o valoare de 9.4 milioane de euro.

Conform MAE, contractul RO FSCH 11.1 are ca obiect furnizarea unui sistem funcţional care sa cuprindă toate componentele hardware şi software pentru implementarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV). Astfel, MAE a achiziţionat de la firmele lui Ghiță echipamente (servere, subsisteme de stocare, criptoare, scanner biometric pentru amprente etc) și software (SNIV, licenţe, software pentru centre de date etc). Totodată, furnizorii s-au ocupat si de instruirea utilizatorilor MAE, de suportul post producţie si de mentenanţa sistemului.

Al doilea contract parafat cu MAE in 2010 le-a adus societăților Asesoft și Teamnet peste 3 milioane de euro. Firmele lui Sebastian Ghiță au vândut ministerului coordonat de Baconshi un sistem complet pentru implementarea modulelor “Permis de Mic Trafic” și “Gestionare Colante Viza”, dar și a sistemului de gestiune folosit de Poliția de Frontieră.

Cel de-al treilea contract a fost atribuit asocierii Asesoft International – Asesoft Smart SRL – Romtelecom SA, care a primit 4,95 milioane de euro. Acest din urmă contract are și o “extindere”, o anexă care le-a adus celor trei firme încă 856.962,76 euro. De data aceasta, MAE a achiziționat exclusiv echipamente de telecomunicații.

Datele comunicate de MAE nu concordă însă cu cele disponibile pe site-ul e-licitatie.ro (site-ul oficial de licitații publice din Romania) unde, de exemplu, pentru primul dintre contractele la care se referă MAE apar doua anunțuri de atribuire, valoarea cumulată a celor două depășind suma de 10.2 milioane de euro.

TRANZACȚII SIMULATE MAE mai afirmă că nu are cunostință de existența vreunui litigiu legat de contractele instituției cu Asesoft și Teamnet. Totuși, in perioada 11 martie – 27 iulie 2011, Asesoft International a facut obiectul unui control fiscal ce a vizat chiar “modul de inregistrare in evidenta contabila a derularii unor contracte incheiate cu institutii ale statului si societati cu capital integral sau majoritar de stat in anul 2010″, precum si a unor “neconcordante rezultate din Declarația 394 aferente anului 2010″ (declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – n.n.).

Practic, ANAF avea indicii privind existența unor tranzacții simulate între firmele din grupul controlat de Ghiță, tranzacții făcute cu scopul de a evita plata TVA-ului încasat din contractele cu statul înapoi către stat. Controlul ANAF a fost extins la celelalte firme din grupul Asesoft-Teamnet si inspectorii au găsit mult mai multe nereguli, astfel că nota finală, în care se vorbește despre un prejudiciu de aproape 70 de milioane de lei, a fost înaintatî de ANAF cître Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor și Direcția Națională Anticorupție.

Raportul arată că societățile din grupul Asesoft -Teamnet obișnuiau să emită facturi în avans în baza cărora cereau deducerea TVA, deși sumele nu erau plătite. Ulterior, facturile erau stornate și din întreaga tranzacție, rămânea doar TVA-ul decontat de stat. Metoda s-a aplicat frecvent în tot grupul, ceea ce a determinat inspectorii fiscali să recomande investigarea eventualelor înțelegeri, de tip cartel, dintre reprezentanii firmelor lui Ghiță.

CONTROLUL ȘI OFFSHORE-ul

În prima etapă, controlul fiscal la compania-mamă, Asesoft Internațional, s-a soldat cu un proces-verbal ce stabilește că mai multe tranzacții între firmele grupului nu respectă prevederile legale cu privire la TVA – prejudiciul statului fiind de peste 7 milioane de lei. Considerând ca “există elemente care indică pericolul că debitorul verificat să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul”, Fiscul, condus atunci de Sorin Blejnar, a pus sechestru asupra unor construcții apartinând corporației Asesoft, în valoare de 20,1 milioane de lei.

Vezi documentele AICI și AICI

Compania a contestat raportul si a castigat abia în 2013, sechestrul fiind inlaturat printr-o decizie a Tribunalului Bucuresti. Între timp, însă, verificarea extinsă a ANAF stabilit un prejudiciu de zece ori mai mare, asa cum reiese din documentul inaintat DNA si ONPCSB.

La inceputul controlului ANAF, Ghiță deținea în nume personal aproape 99,5 % din acțiunile Asesoft International SA, însă participația sa a fost preluată de o companie offshore cipriotă, în iunie 2011, până să apuce inspectorii fiscali să redacteze procesul-verbal de control.

Offshore-ul respectiv, Minasee Holdings Ltd, a fost controlat de actualul deputat PSD până în noiembrie 2011, când a fost înlocuit de cumnatul său, Cristian Anastasescu. Căsuța poștală a fost înregistrată în ultima zi a anului 2010 si este reprezentata în România de Sorin-Adrian Chirilă, vărul Mădălinei Ghiță – soția lui Sebastian.

CULISELE INSPECȚIEI

În 30 martie 2011, reprezentantii Asesoft contesta echipa de control fiscal, sustinand ca “departamentul intern de informatii” al companiei a furnizat “dovezi” ca echipa de control formata din cei doi inspectori ANAF a pus la dispozitia concurentei informatii la care a avut acces in timpul controlului.

Solicitarea Asesoft este respinsă, dar, cu toate astea, pe 19 aprilie 2011, firma lui Ghiță revine cu o adresa în care anunta ca, “in urma investigatiilor interne ulterioare”, nu mai are nicio suspiciune cu privire la cei doi inspectori.

Substituirea formală a lui Ghiță cu paravanul offshore, în acționariatul Asesoft, a coincis cu extinderea inspecției ANAF asupra partenerilor traditionali ai coprorației din Ploiești – firme aflate in proprietatea apropiatilor lui Ghita. Despre acest control mult mai amplu, functionarii ANAF se informeaza reciproc printr-o serie de note interne care vorbesc despre “un comportament de tip fantoma” al unora dintre firmele aflate în zona de influenta a lui Ghita, precum si desore tranzactii fictive cu indicii de spalare de bani.

CUM CIRCULĂ BANII

RISE Project si Centrul de Investigatii Media au inventariat contractele cu statul obținute de Asesoft International în 2010. Am ales acest interval pentru că, pe de-o parte, controlul ANAF vizează anul fiscal 2010, iar pe de altă parte, 2010 e și ultimul an în care fondatorul Sebastian Ghiță figurează drept stâpânul oficial al afacerii, pe persoană fizică. Astfel, potrivit site-urilor de licitatii, Asesoft International a primit 132.4 milioane de lei din bani publici.

Dupa MAE, cel mai important client al Asesoft in 2010 a fost Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), cu care Asesoft International a incheiat un contract de 9.716.141 de lei. STS mai apare cu numele intreg și intr-un alt contract, de 6.2 milioane de lei, tot cu Asesoft și tot în același 2010.

Un alt client important al Asesoft în 2010 a fost Teletrans. Valoarea contractului: 15.1 milioane de lei.

Ce a facut Asesoft cu acești bani? Inspectorii ANAF au radiografiat într-o schemă internă tranzactiile derulate de companiile lui Ghita in anul 2010. Dincolo de acuzațiile privind deturnarea de TVA, traseul complicat al fluxurilor de capital arată cum au circulat banii publici în caruselul financiar al familiei lui Sebastian Ghiță.

CE SPUNE SEBASTIAN GHIȚĂ

“Nu vreau să port o conversație cu dumneavostră, v-am mai spus acest lucru și data trecută când m-ați sunat. La revedere!”

CE SPUNE ANAF

“Referitor la solicitarea dumneavoastră privind rezultatele controalelor efectuate de către A.N.A.F. la unele companii, precizăm că prevederile art. 11 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt urmatoarele: Funcţionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.(…)”

CE SPUNE SORIN BLEJNAR

“Situația aceasta nu mai e de competența mea, nu vreau să comentez nimic.”

Articol realizat împreună cu Centrul de Investigații Media

Sursa articol: RISE Project

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.