Valea Prahovei are lungi și îndelungate tradiții de fief pentru varii interese străine. Serviciile secrete ale Moscovei s-au înființat aici ca o contrapondere la omniprezența anglo-americană, apoi cea germană și, postbelic, a spionajului economic italian. Printre consecințele acestei stări de fapt, contraspionajul românesc a repurtat în timpuri apuse unele succese notabile. În vremuri mai noi, roata s-a întors, perdanții socotind că regulile jocului s-au schimbat, venind vremea plății polițelor și a revanșelor.
Când prietenul lui Sebi Ghiță, nimeni altul decât liderul social-democraților români, a intervenit public în favoarea companiei ruse Lukoil versus statul român, al cărui prim-ministru era chiar intervenientul Victor Viorel Ponta, era peste evidenţe ce se întâmpla de fapt și cât de sigură pe sine și de neatins se considera tumoarea malignă a vieții politice și a democrației de pe malurile Dâmboviței.
Are mai puţină importanţă dacă Ponta a fost manipulat atunci de prietenul Sebi, aşa cum de multe alte ori s-a întâmplat. Cu adevărat semnificativ poate deveni răspunsul la întrebarea: Cine este, cum și de unde a apărut Sebastian Aurelian Ghiță?
La început, a fost selectorul, un agent punctator care l-a scos pe Ghiță din anonimat. L-am numit pe doctorul în științe economice, colonel Corneliu Păltânea, fost, din 1992 până în 2001, șef al Secției județene de informații Prahova a Serviciului Român de Informații. Corneliu Păltânea a fost primul șef din SRI demis de Alexandru-Radu Timofte, ca sancțiune pentru abuzuri, ilegalități și grave vulnerabilități contrainformative, care au expus SRI la acțiunile unor entități ostile. Printre conexiunile externe ale lui Păltânea, relevate de presa vremii, rețin atenția:
– Yuri Ustinov, consilier al directorului spionajului rus Evgheni Primakov (oaspete de taină al directorului SRI Virgil Măgureanu, primit și de Ion Iliescu, fără valorificarea oportunităţilor de imagine);
– Anatoli Patron, preşedinte-director general al Nova Bank, o bancă dispărută din peisaj imediat ce şi-a terminat misiunea.
Intuim potențialul de risc pentru securitatea României al unor astfel de conexiuni, dar asta este treaba contraspionajului.
Păltânea – atotputernic
Colonelul Corneliu Păltânea a pus bazele unui joint venture cu rețeaua mafiotă italiană a fraților Pileri. Prin mijlocirea lui, mafia a mituit și corupt la vârful sistemului, iar Păltânea, colonelul și șeful SRI Prahova, a devenit atotputernic și intangibil. A rezistat și sub directoratul lui Costin Georgescu, pe care l-a flancat cu o consilieră juridică, de factura și cu deprinderile de acum celebrului general Dumbravă.
Sub atenta îndrumare a lui Păltânea și a șefilor acestuia din Centrala SRI, Sebi a devenit fulgerător produsul de excelenţă al triadei toxice reprezentate de alianța prahoveană a politicii cu rețelele mafiote transnaţionale și serviciile secrete (autohtone și de pe alte meridiane). Afacerile fabuloase ale copilului de succes Sebastian Ghiță au intrat în vizorul legii, dar toate cauzele sale penale au fost temporizate până la prescriere.
Corneliu Păltânea, la rândul său, a devenit subiectul unor afaceri judiciare de natură penală. Pentru ca secretele combinațiilor politico-mafiote să nu fie devoalate, pentru a nu se ajunge la cei mari și foarte puternici din spatele lui Păltânea și al Clanului Prahovenilor, protectorul lui Păltânea, ex-directorul SRI, vizat și el de anchete, a lustruit clanțele multor uși ale palatelor Parlamentului, Cotroceni, Victoriei, Justiției. Cu aluzii, rugăminți sau amenințări, după caz, dosarele penale – care priveau mari acte de contrabandă, evaziune fiscală, spălare de bani, deturnare de fonduri ale unor mahări și agenți din servicii – s-au diluat, rămânând doar câteva potlogării pentru care Păltânea a fost condamnat ca un găinar oarecare.
Ghiță – Covert Operation
Clanul Prahovenilor a continuat să prospere. A devenit o caracatiță care a prins în tentaculele sale guvernul României, iar Sebi, din locotenentul lui Mircea Cosma, a devenit sponsorul candidatului la președinția României, virtual lider al PSD și prim-ministru. Cum nu a fost să fie, lui Sebastian Ghiță i-a venit vremea socotelilor. Rând pe rând și-a pierdut prietenii politici, iar operațiunea de destructurare a rețelei și de amputare a tentaculelor caracatiței l-a scos și din graţiile prietenilor de combinații secrete.
Din toată tevatura dispariției lui Sebastian Aurelian Ghiță, minuțios planificată și profesionist realizată, un detaliu aparent nesemnificativ poate fi cheia cifrului întregii afaceri. Ar fi ieșit din ţară prin PCTF Reni, aflat pe granița cu fosta Uniune Sovietică.
Contracte speciale cu clauze secrete de securitate națională, obținute preferențial de Sebastian Ghiță, privesc furnizori din Israel și SUA, de care Rusia este foarte interesată, dar cu accesul blocat, deoarece produsele IT sunt sub restricția secretului NATO.
Ghiță ar fi trecut și prin Israel, de unde, pe filiera unui ordin cavaleresc discret, a venit nedumerirea cum a putut statul român să se dea pe mâna unui astfel de om periculos, care a eludat legile și a devalizat enorm bugetul și secretele unor instituții vitale pentru securitate. Nu știm câtă putere ocultă a avut Ghiță în marile învârteli transnaţionale politico-militare prin care au fost sistematic sabotate proiectele de relansare a unor segmente ale industriei de apărare. Nici dacă i-a demascat pe spionii ruşi infiltrați în rețeaua companiilor partenere ale Microsoft, Oracle, HP, IBM, pentru a zădărnici la infinit politica guvernelor de informatizare a instituțiilor și societății românești. Știm, în schimb, că toate aceste companii țin sub pălăria lor agenți ai serviciilor secrete de pretutindeni, foști sau activi, care seara s-au culcat agenți, iar dimineața s-au deșteptat cu ordinele militare de detașare ca directori de departamente prin companiile IT în noile mape profesionale cu antet CO (Covert Operation).
Covert Operation este și numele emitentului noului pașaport al lui Sebastian Ghiță. Personajul, în sine, este un nimeni. Fără un text în faţă, nu leagă corect o propoziție. Afacerile nu au fost niciodată ale sale. El era doar interfața. Cei ca el fac parte dintr-o rețea. Rețeaua este boala ascunsă, iar caracatița este metastaza cu tentaculele peste România.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.