Criminalitatea contra mediului ambiant a ajuns pe locul patru al activităţilor ilicite internaţionale, generatoare de profit criminal, după traficul de stupefiante, contrafaceri şi traficul de fiinţe umane, a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr, în cadrul conferinţei „Apărarea mediului şi a fondului forestier prin dreptul penal”. Un recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi Interpol (iunie 2016), citat de Lazăr, estimează că în prezent criminalitatea ecologică a atins recordul cu o valoare estimată la 258 miliarde de de dolari, depăşind astfel de departe traficul ilegal de arme uşoare, organizaţiile infracţionale internaţionale profitând de prădarea resurselor planetei. În plan valoric, pe categorii documentul avansează următoarele estimări, potrivit procurorului şef: pierderile cauzate de exploatări infracţionale ating un cuantum de 9-26 miliarde de dolari; infracţiunile silvice, inclusiv cele comise de persoane juridice şi tăierile ilegale de copaci, sunt evaluate între 51-152 miliarde de dolari; infracţiunile relative la pescuit între 11-24 miliarde de dolari; minieritul ilegal: 12-24 miliarde de dolari; deşeuri: 10-12 miliarde de dolari.
Printre cauze, raportul citat identifică legile permisive şi faptul că forţele de securitate şi aşa insuficiente, suferă de subfinanţare cronică. „Aceasta oferă posibilitatea reţelelor infracţionale organizate şi grupurilor rebele armate să se îmbogăţească, graţie unui comerţ care alimentează conflicte, să devasteze ecosisteme şi să ameninţe speciile sălbatice pe cale de dispariţie. Nu în ultimul rând, asociată marilor fenomene ale criminalităţii contemporane în frunte cu cel al corupţiei, îşi potenţializează reciproc acţiunea şi efectele. Reţelele de crimă organizată transnaţionale se servesc adesea de criminalitatea de mediu în scopul de «a spăla» banii proveniţi din traficul de droguri. Grupurile infracţionale transnaţionale sunt implicate în traficul de deşeuri şi produse chimice periculoase, folosindu-se adeseori de «etichetajul înşelător» în scopul de a scăpa controlului exigent al organismelor chemate să aplice legea”, a declarat Lazăr.
Situaţia în România
Curtea de Conturi din România a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minim 5 miliarde de euro. Din 2009 şi până în 2012 s-au înregistrat 31.456 cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. O investigaţie RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pamântului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi e obligatoriu. Cele mai afectate zone sunt în Suceava, Harghita, Covasna şi mai nou Parcul Naţional Retezat. România deţine azi două treimi din pădurile bătrâne ale Europei.
Defrişarea a accelarat dramatic după 2000, atunci când au venit în România austriecii de la Egger, Kronospan şi Schweighofer. Un material apărut în Der Spiegel susţine că Schweighofer reprezintă cauza defrişărilor. Conform materialului, majoritatea camioanelor cu lemne din Carpaţi ajung la fabricile companiei. “Trunchiurile de copaci care sunt cojite, tăiate şi mărunţite în aceste fabrici ajung în Germania şi Austria sub formă de peleţi, parchet sau plăci laminate”. Produsele Schweighofer au fost livrate la firma germană Classen, unul dintre cei mai mari producători de laminat din lume, Denk GmbH, care produce mobilă pentru clădiri de birouri. De asemenea, lanţurile de supermarket Spar Österreich au vândut brichete de lemn din România.
„Într-adevăr, este de necontestat faptul că infracţionalitatea ecologică reală, rămasă ascunsă, este în ţara noastră mult mai importantă decât cea descoperită, sesizată şi cercetată administrativ sau penal şi, în orice caz, incomparabilă cu cea pedepsită conform legislaţiei în vigoare. O atare reacţie penală neconvingătoare are multiple explicaţii, dar în mod evident are implicaţii tot mai grave asupra cadrului de viaţă al cetăţenilor, condiţiilor de existenţă ale societăţii româneşti şi stării economiei naţionale. Recunoaşterea şi garantarea, în art. 35, urmare a revizuirii din 2003 a Constituţiei României, a dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, dezvoltarea unei legislaţii interne corespunzătoare acestui obiectiv şi transpunerea în dreptul român a reglementărilor de mediu aferente dreptului Uniunii Europene au creat puternice premise şi pentru structurarea unui răspuns penal coerent, adecvat şi suficient de energic la ofensiva infracţiunilor de poluare sau de distrugere a mediului. Din analiza situaţiei existente, rezultă însă două aspecte negative majore, convergente şi interdependente. Pe de o parte, o legislaţie confuză, incompletă şi inadecvată domeniului, în permanentă modificare şi completare. De altă parte, rezultă o atitudine încă rezervată, exagerat de precaută a organelor de aplicare a legii, de subevaluare a rolului instrumentelor juridice penale de protecţie a mediului, care au zădărnicit procesul de structurare şi realizare a unui autentic drept românesc penal al mediului”, a spus Lazăr.
Ce e de făcut?
Documentul internaţional invocat de procurorul şef recomandă, în privinţa remediilor posibile şi absolut necesare, adoptarea şi aplicarea de prevederi legislative şi sancţiuni energice la nivel naţional şi internaţional, armonizate coerent şi coordonate, precum şi măsuri vizând combaterea paradisurilor fiscale. Totodată, recomandă o sporire a susţinerii financiare proporţional cu gravitatea ameninţărilor pe care le generează criminalitatea ecologică la adresa dezvoltării durabile, a avantajelor economico-fiscale şi mijloacelor de subzistenţă alternative pentru persoanele aflate la capătul lanţului infracţional. În acest din urmă deceniu infracţionalitatea contra mediului a cunoscut o creştere de la 5 la 7% pe an. Aceasta înseamnă că infracţiunile de mediu – care cuprind comerţul ilegal cu specii ale vieţii sălbatice, criminalitatea întreprinderilor mai ales în sectorul forestier, exploatarea şi vânzarea ilegală a mineralelor, pescuitul ilegal, traficul de deşeuri periculoase ori frauda cu credite de carbon – cresc de 2-3 ori mai repede decât PIB-ul mondial.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.