Retrospectiva artistului Christian Paraschiv, de pe Roosevelt Island

La vernisajul expoziţiei Jurnalul lui Christian Paraschiv, de la New York, s-a vorbit despre o artă a hibridărilor de simboluri şi tehnici. Artistul s-a stabilit la Paris, în 1986, sătul de dictatură şi de cenzură.

Christian Paraschiv este un artist care iubeşte paradoxul şi înţelege să aducă în arta lui toate faţetele realităţii paradoxale. Atunci când este prezentat drept un artist francez, el aminteşte interlocutorului că este român, iar când e prezentat ca un artist român, el se declară de îndată francez. Identitatea artei sale se hrăneşte deopotrivă din locul naşterii, România, şi din cel al ţării de adopţie, Franţa. Expoziţia JURNALUL lui Christian Paraschiv 1964-2014, adusă de la Paris peste Oceanul Atlantic de Institutul Cultural Român din New York, a avut vernisajul pe 25 octombrie şi va rămâne deschisă până pe data de 16 noiembrie. Nu e greu să realizezi cât de marcat este jurnalul acestui artist de experienţa dictaturii comuniste şi de nevoia lui de a transgresa, prin exil, dreptul lui de a fi liber, de a crea. De a ieşi din tiparele impuse, osificate.

Jurnalul lui Christian Paraschiv

Într-un remarcabil dialog – din catalogul Negrul e culoarea limbajului, publicat de Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Bucureşti, cu prilejul retrospectivei lui Christian Paraschiv, găzduită de cel mai mare muzeu de artă contemporană din România, Christian Paraschiv se întreţine cu marele artist Ion Grigorescu, cu care are afinităţi evidente, de stil, de generaţie, de orizont axiologic şi moral. Cei doi discută despre fotografie, realitate, trompe-l’oeil, limbaje artistice, procese de reflectare şi conceptualizare… Şi artistul român Christian Paraschiv, stabilit în Franţa, îi povesteşte artistului român, rămas în România, cum vede el natura… Artistul român şi francez, care a plecat la 33 de ani din România, unde era foarte preţuit, dar şi obosit de comunism, se referă la natură, evocând deopotrivă peisajul, strunga, elemente de arhitectură rurală, dar şi lecturile sale din Jean Jacques Rousseau. Şi acesta nu este singurul exemplu de convieţuire în două spaţii tutelare. Dialogul surprinde continua intersectare dintre cultură şi natură. Cei aproape 30 de ani trăiţi în Franţa, unde Christian Paraschiv s-a impus, fiind ajutat la început de marele nostru sculptor George Apostu, îşi spun cuvântul, marcaţi de expoziţii personale şi colective prestigioase, de referinţe şi reinventări de sine, mereu originale, netemătoare în faţa riscului şi provocărilor adresate artei burgheze, pudibonderiei înţepenite. Christian Paraschiv a fost de la început un artist postmodern, dinainte ca termenul acesta să devină o marca prêt-a-porter.

Dialogul artistului cu pielea şi trupul său

Artisul vizual alături de Doina Uricariu

Retrospectiva sa deschisă la Gallery RIVAA pe Roosevelt Island, în New York, este un continuu dialog între pielea şi trupul realităţii şi cel personal, cu nenumărate şi versatile tehnici de mediere ale conceptului. Titluri precum Pielea / Corpul / Bio-art (1998), ADN Paraschiv (1991), Pielea / Corpul / Microbiologie (performanţă 2000), ciclurile Nomos – cu fragmente scanate din propriul corp, descompus modular şi reasamblat, sub forma unor imense trupuri orizontale sau pe verticală, apar pe tencuiala albă a pereţilor din galerie ca nişte patrafire moderne, laice, printate pe folii de celuloid, cu intervenţii grafice şi în acrilic flamboiante sau înnobilate cu foiţă de aur, într-un spaţiu care a atras de la început atenţia publicului.

Eleganta Galerie RIVAA

Zeci de fotografii dintr-un album personal au fost transformate în opere de artă de Paraschiv. Artistul a pus peste hârtia fotografică, păstrând deja memoria biografiei sale, haşuri colorate şi negre, intervenţii asemănătoare caligrafiei, graffiti-ului, nebulozitatea unor cortine de ceaţă. Este acesta un mod de a spune că memoria nu îngheaţă şi nici nu rămâne neatinsă sau neştirbită de intervenţiile noastre în timp. Şi memoria este un work in progress. Acesta este ciclul intitulat de artist Historyline. Între colţul acesta intitulat Historyline şi cele trei filme create de artist există o comunicare implicită şi explicită. Dovadă, dialogul ce apare între exponate şi înregistrarea performanţei sale din Polonia, Negrul e culoarea limbajului, un film autobiografic şi altul de grafică computerizată, există nenumărate punţi de legătură şi intersecţii între lucrări şi cicluri. Întrebarea care reuneşte puzderia de fotografii prelucrate şi memoria camerei de filmat se leagă întotdeauna de momentul şi mişcarea care transformă un produs real într-un element artistic real. Graniţele dintre realitate, tehnică şi artă nu mai par la fel de etanşe, dimpotrivă: realitatea curge în tehnică, tehnica produce oricând realitate, dar şi irealitate, iar arta râvneşte să devină o realitate suverană peste sensibilitatea noastră. Sunt câteva dintre lucrările ce definesc o temă recurentă a creaţiei artistului. Dovadă şi Pielea / Corpul / Bio-art (2007), Îmi spăl mâinile I, II, III, Corp pentru spaţiu (2003), Sexul lui Mozart (2001) – o lucrare prezentată într-o altă expoziţie etc. Corpul revine în titlul mai multor lucrări ale artistului, precum într-o lucrare mai veche din 1986, care este o baghetă uscată de ipsos, incluzând bucăţi de lemn şi folosind tehnica encaustică.

Secera şi ciocanul – între pamflet şi parodie

Roosevelt Island

Pe peretele din stânga, nu foarte departe de intrare, ochii privitorilor au fost atraşi de o altă temă cu variaţiuni în această expoziţie, prezentată ca un semn al damnării şi dictaturii: secera şi ciocanul, într-un sens pe care americanii l-au intuit rapid, trimiţând la o istorie a scalviei ce a confruntat istoria Statelor Unite. Matriţă a tragediilor individuale şi colective, această emblemă a comunismului a fost decupată de artist în biscuiţii ieftini ai hranei zilnice şi branţurile pentru o încălţăminte menită unor drumuri mai degrabă interzise, dacă nu deportărilor şi spaţiului de detenţie. În săpunul de casă pentru spălat. Pe o icoană, ca semn al credinţei creştine interzise…

O lucrare intitulată Obiect politic (2010) prezintă aceeaşi emblemă distrugătoare a libertăţilor, ca pe o fosilă, iar altă lucrare turnată în metal sugerează privitorului muşcătura unei proteze dentare letale.

Galeria RIVAA

Luminozitatea multor lucrări este pusă în evidenţă de albul pereţilor

Vernisajul marii expoziţii retrospective JURNAL 1964-2014 a artistului Christian Paraschiv a avut loc în prezenţa unui public numeros, mulţi invitaţi fiind la rândul lor artişti, critici de artă, curatori, arhitecţi, colecţionari, americani ce frecventează curent Gallery RIVAA, aflată pe splendida Roosevelt Island din New York, un punct de atracţie de neocolit, graţie telefericului ce oferă vizitatorilor o panoramă unică a New York-ului. Christian Paraschiv a fost fascinat de galeria RIVAA şi de insula ce poartă numele marelui preşedinte american care o adăposteşte. Artistul este convins că această galerie poate impune, prin expoziţii regulate, creaţia celor mai importanţi şi valoroşi artişti români, fie aceştia pictori, sculptori, fotografi etc. La câţiva metri de galerie, privitorul lucrărilor lui Paraschiv descoperă vederile minunate oferite de East River şi silueta atâtor zgârie-nori, decupându-se pe malul celălalt, al Manhattan-ului. Galeria RIVAA este din acest punct de vedere un admirabil punct geometric, capabil să pună în valoare orice direcţie a artei şi orice stare de spirit, tocmai prin proximitatea unei arhitecturi moderne şi post-moderne, de tot ce înseamnă natură – parcuri, învolburarea frunzelor, cântecul păsărilor şi chiar vizita neaşteptată la galerie a unei veveriţe. Pe Roosevelt Island, nu foarte departe de galerie, se află Parcul celor 4 Libertăţi / Four Freedoms Park, numit astfel de la discursul celebru rostit de preşedintele Franklin D. Roosevelt la 6 ianuarie 1941, săpat în granit, parte din complexul monumental, proiectat pe Roosevelt Island de marele arhitect Louis I. Kahn. Gravate în blocurile de granit, cele 4 libertăţi fundamentale din discursul lui Roosevelt sunt: 1. Freedom of speech (Libertatea de expresie), 2. Freedom of worship (Libertatea credinţei), 3. Freedom from want (Libertatea de a avea un trai decent), 4. Freedom from fear (Libertatea de a nu-ţi fi teamă). Printr-o coincidenţă atotgrăitoare, JURNALUL lui Christian Paraschiv trimite prin fiecare dintre lucrările expuse la aceste libertăţi. Artistul a realizat, pe tema libertăţii credinţei, mai multe lucrări cu un mesaj curajos evident, precum suprapunerea emblemei secerei şi ciocanului pe o icoană, condamnând ateismul impus cu forţa în comunism.

Christian Paraschiv, Doina Uricariu şi criticul de artă Eduard Andrei

Galeria RIVAA, foarte spaţioasă, oferă un spaţiu ideal artiştilor, fie că este vorba de expoziţii de grup, fie că este vorba de o retrospectivă amplă, personală, precum în cazul lui Christian Paraschiv. Faţada cu deschideri monumentale aduce arta din numeroasele spaţii de expunere în contact direct cu trecătorii care se opresc să privească din stradă exponatele, lăsându-se convinşi, când, e cazul, să deschidă marile uşi de sticlă ale galeriei. La vernisaj, vizitatorii sunt întâmpinaţi de organizatorii evenimentului, fireşte, de artişti, dar nu lipsesc niciodată Tad Sudol, preşedintele Asociaţiei RIVAA, şi minunata Esther Cohen, vicepreşedinte al aceleiaşi asociaţii de artişti.

Artistul împreună cu Tad Sudol, Preşedintele RIVAA, şi Esther Cohen Piaskowski

Expoziţia retrospectivă JURNAL 1964-2014 a lui Christian Paraschiv a trezit din primul moment entuziasmul şi preţuirea acestui public avizat, care a remarcat calităţile lucrărilor, existenţa unui demers conceptual de o mare consecvenţă şi expresivitate, capacitatea artistului de a propune paradigme universale, folosind temele comunismului opresiv şi ale exilului forţat, transformat într-o redescoperire de sine.

Retrospectiva cuprinde opere în diferite tehnici

Expoziţia are un caracter retrospectiv, cuprinzând lucrări ale artistului realizate de-a lungul a 50 de ani de creaţie (1964-2014). Sunt mai ales fotografii colorate de mână din anii ’80 şi lucrări de grafică, dar şi în tehnică mixtă sau „obiecte”, în care apar recurent însemne ale regimului totalitar, ce transfigurează plastic traumele dictaturii comuniste asupra unei întregi colectivităţi, în general, şi asupra artistului, exilat în Franţa, în particular. În acest fel, drama colectivă se combină cu datele istoriei personale, evocate, în mod semnificativ, chiar prin prezenţa trupului artistului în mai multe lucrări. În expoziţie au fost incluse şi câteva lucrări ale lui Christian Paraschiv provenite dintr-o colecţie particulară americană, ilustrând prima perioadă expresionist-abstractă de la Paris.

Dialoguri şi opinii despre expoziţie

Expoziţia traversează astfel principalele teme care configurează universul plastic al artistului: Feminin-Masculin, Negrul este culoarea limbajului, Pielea/Corpul, Nomos şi Historyline.

La vernisaj a vorbit scriitoarea Doina Uricariu – Director ICR New York, autoarea mai multor cărţi, studii, eseuri dedicate artei, Eduard Andrei – critic de artă, coordonatorul proiectului, precum şi reprezentanţi ai asociaţiei RIVAA. Cu această ocazie, artistul Christian Paraschiv şi-a prezentat cel mai recent catalog, publicat în ediţie bilingvă română-engleză, şi a vorbit despre propriile lucrări.

Publicul comentând lucrările

Vernisajul a inclus şi proiecţia lucrărilor de artă video ale lui Christian Paraschiv. Componenta video-art din creaţia sa reprezintă asumarea noilor tehnologii, a programelor de editare film şi a graficii computerizate, care contrabalansează tehnicile „mai tradiţionale” în care sunt executate alte lucrări. Proiecţiile video cuprind înregistrarea spectacolului de tip performance Negrul este culoarea limbajului, făcut de Christian Paraschiv în Polonia (1999), un film autobiografic despre copilăria artistului în România (1967), precum şi câteva filme scurte, create direct pe computer (1992).

Christian Paraschiv: memorie, identitate, exil

Juliet Kinchin, curator la MoMA, la departamentul Design Arhitectură, cu Christian Paraschiv

Christian Paraschiv (n.1953) a absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în 1978. S-a afirmat în anii ’80 drept unul dintre exponenţii generaţiei care a transformat radical arta experimentală românească, orientând-o spre estetica internaţională a postmodernismului.

Strălucire şi spiritualitate

În 1986 a părăsit România şi s-a stabilit la Paris, unde, de atunci, este reprezentat de Galerie Oudin Art Contemporain, care i-a organizat mai multe expoziţii personale. De asemenea, în 2009, ICR Paris i-a găzduit expoziţia intitulată Nomos / Le Corps, iar în 2007 Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Bucureşti i-a dedicat o amplă retrospectivă, cu lucrări din 30 de ani de creaţie (1977-2007).

Un numeros public a venit să admire lucrările

A participat la importante saloane şi expoziţii internaţionale în Franţa, Belgia, Germania, Spania, Austria, SUA, Brazilia, Olanda, Polonia, Japonia, Ungaria, România. A primit numeroase premii şi distincţii, între care: Medalia de argint franceză, pentru merit şi dăruire (Paris, 2004), Grand Premio Juanito Laguna / Fundaţia Volpe Stessens (Buenos Aires, 2003), Premiul I la concursul internaţional Diogenes Tabora / Fundaţia Volpe Stessens (Buenos Aires, 2001), Premiul I pentru pictură Atelier 35 (Bucureşti, 1981). A fost câştigătorul bursei de pictură acordate de Uniunea Artiştilor Plastici (Bucureşti, 1979) şi beneficiarul unei rezidenţe la Cité Internationale des Arts (Paris, 1986-1988).

Vedere din exterior

Christian Paraschiv şi-a construit opera de-a lungul timpului, pe baza trinomului memorie-identitate-exil, în care tema corpului uman – adesea auto-referenţială – joacă un rol major. Artistul se exprimă într-o varietate de genuri şi tehnici, mergând de la pictură şi sculptură la intervenţii pe fotografie, video art, instalaţie şi performance.

Mai multe informații se pot afla de pe website-ul artistului: http://christianparaschiv.com

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.