Reuniunea ministerială NATO: de la solidaritatea cu Turcia la politica ușilor deschise

Alianța Nord-Atlantică a decis măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea Turcieipe fundalul tensiunilor militare de la frontierele sale, în contextul conflictului din Siria. Din cauza instabilităţii în zonă, generată de intervenţia armată aeriană a Rusiei în Siria în susţinerea regimului lui Bashar al-Assad, NATO are în prezent circa 12 nave militare în Mediterană.

NATO va trimite în Turcia avioanele de supraveghere Awacs, care s-au dovedit foarte în cazul crizei ucrainene, pentru a face o evaluare a situaţiei din teren. Acest tip de avioane vor permite obținerea de informaţii detaliate şi utilizarea de radaredincolo de teritoriul turc. Stoltenberg a precizat că în afara sistemelor Patriot, Statele Unite au desfăşurat şi avioane de luptă la baza de la Incirlik, iar Marea Britanie va desfăşura în Turcia aparate de zbor. De asemenea, Germania şi Danemarca au trimis nave militare în estul Mării Mediterane. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a reamintit că NATO a decis în urmă cu câţiva ani să acorde un ajutor suplimentar Turciei, membră NATO din 1952, și care are graniţă ci Siria şi cu Irakul, considerate zone de conflict.

Totodată, NATO va menţine la acelaşi nivel prezenţa sa militară în Afganistan în 2016 cadrul misiuniiResolute Support. Această misiune a Alianței Nord-Atlantice este în principal una de consiliere şi pregătire a armatei afgane. La ea participă circa 12.500 de militari, dintre care 9.800americani. Prezența lor este menită, potrivit lui Stoltenberg, să împiediceca teritoriul afgan să devină un refugiu pentru teroriştii internaţionali. Membrii NATO au făcut şi o primă analiză asupra finanţării forţelor afgane în perioada 2018-2020. Ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, a apreciat că ar fi nevoie de 4 miliarde de dolari pe trei ani, din care cel puţin un miliard ar trebui să provină din ţările membre NATO.

Reuniunea ministerială NATO a făcut și concesii diplomatice în ceea ce privește Rusia. La presiunile Germaniei, susținută ulterior și de State Unite, șările aliate au căzut de acord să reangajeze Rusia în dialogul cu Alianța. NATO anunţă că va reanima organismul de dialog cu Rusia. Organism de consultare cu Rusia este inactiv de un an şi jumătate din cauza crizei din Ucraina. Șeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a explicat că a îndemnat statele aliate să analizeze mijloacele de a reduce riscurile şi de a face schimb de informaţii cu Rusia. Oficialul german a spus că, pe de o parte, alia ții observă cât de dificilă este aplicarea de către Moscova a acordurilor de la Minsk şi încălcările asupra armistiţiului în estul Ucrainei iar, pe de altă parte, ceea ce el a numit «atitudinea constructivă» a Moscovei în favoarea unei reglementări politice a conflictului sirian. După anexarea peninsulei Crimeea în martie 2014 şi începutul ofensivei rebelilor proruşi în estul Ucrainei, Alianţa a suspendat orice cooperare cu Moscova, dând însă asigurări că vor rămâne deschise canalele de dialog politic.

Pe de altă parte, la reuniune s-a mai decis că NATO se va extinde în Balcani în pofida opoziţiei Moscovei. Miniştrii de externe din ţările membre NATO au decis să invite Muntenegrul să înceapă procesul de aderare pentru a deveni al 29-lea membru al Alianţei. Discuţiile de la reuniunea de la Bruxelles vor include şi situația altor state candidate la aderarea la Alianța Nord Atlantică. Este vorba de state ca Macedonia, Bosnia–Herţegovina şi Georgia.

Ministrul român de externe la întâlnirea cu secretarul -general NATO, Jens Stoltenberg

În marja ministerialei NATO de la Bruxelles, ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a avut o întrevedere cu secretarul de sta americanm John Kerry și cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Oficialul Alianței a acceptat invitaţia de a efectua o vizită în România, adresată de Lazăr Comănescu. În perspectiva Summit-ului Aliat din Polonia, din iulie 2016, şeful diplomaţiei române a apreciat ca necesară implementarea completă a Planului de acţiune al NATO pentru creşterea capacităţii operaţionale/Readiness Action Plan (RAP). De asemenea, a subliniat că NATO trebuie să acorde o importanţă sporită unei abordări strategice în regiunea Mării Negre şi continuării măsurilor de adaptare a NATO pentru descurajarea factorilor de risc. În plus, a evidenţiat importanţa unei abordări echilibrate din partea Alianţei în răspunsul la provocările din Est şi din Sud. Comănescu s-a referit la activarea, la 1 decembrie, a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est care, alături de Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, reprezintă o componentă esenţială a prezenţei Aliate pe teritoriul României. De asemenea, a informat asupra activării, până la sfârşitul acestui an, a Facilităţii antirachetă de la Deveselu, o etapă semnificativă în dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Șeful diplomației române s-a întâlnit la cartierul general NATO și cu comandantul forțelor aliate din Europa, generalul american Philip Breedlove, dar și cu omologii săidin Polonia și Estonia. Cu șeful diplomației poloneze, Witold Waszczykowski, Comănescu a discutat despre consolidarea Parteneriatului Strategic, dar şi teme de actualitate de pe agenda internaţională: situaţia de securitate din Vecinătatea Estică, situaţia din Republica Moldova şi Ucraina.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.