Revanșa istorică a periferiei

Aşa cum fiecare generaţie vine cu un aport nou de aspiraţii şi un bagaj diferit de proiecții profesionale şi manifestări sociale, tot așa, şi civilizaţiile, în decursul epocilor, au dispărut, dar s-au și transformat în altceva, într-o singură generaţie adesea, dacă au ignorat seismele hrănite de periferii.

Adesea, subteranul social scapă controlului instituțional, deoarece el cunoaşte alte tipuri de manifestări în istorie. Pentru a ne linişti, nu este nevoie de control, ci de cunoaştere. În spaţiul diurn ne-am obişnuit să numim în cuvinte potrivite doar nouă aisberguri ale căror vârfuri se pot vedea numai fragmentar, asemenea unor accesorii sociale nepotrivite lumii ordonate: cerşetorie, vagabondaj, delincvenţă, alienare, vrăjitorie etc. Nu sunt oare toate aceste realităţi sociale forme de manifestare ale unui nocturn social și cultural, pentru a avertiza spaţiul diurn de necesitatea unui dialog, a unei cunoașteri lăsate în abandon?

Cele mai serioase avertizări în istorie au pornit din periferii. Oricând, printr-o bizară inversare de roluri, din subteranul fecund tranzitează diurnul un neînţeles, un marginal, care devine stăpân absolut. Un refuzat în spaţiul normalului, care îl presează să se întoarcă de unde a venit, ajunge să guverneze şi să-şi răzbune pedeapsa milenară şi suferinţele semenilor aflați în mocirla socială.
Românii au fost conduşi de un electrician ceferist şi, apoi, de un cizmar cu patru clase primare, timp de aproape 50 de ani. În urmă cu două sute de ani, un bragagiu a stăpânit zeci de zile Bucureştiul, incendiind parte din el, pentru a-l copia pe Nero, profitând de inexistenţa unei autorităţi aplecate spre înţelegere şi cunoaştere.

La începutul anilor ’40, săracii Bucureștiului numărau zeci de mii de suflete, cea mai mare pate a lor dispărând noaptea în spaţii care nu au fost cartografiate vreodată. O parte din ei trăiau la periferiile mahalalelor, din ce dădea Dumnezeu. Marginalizaţi de semenii lor şi forţaţi să trăiască într-o lume pe care şi-o doreau schimbată, majoritatea acestor suferinzi sociali vor căuta răzbunare în timpul regimului puterii populare. Această sărăcime socială mai înseamnă, pe lângă puţinătate culturală, şi neputinţă cotidiană. Pe sprijinul lor a contat noul regim popular când a promovat „originea socială sănătoasă“, iar refuzaţii seculari au devastat sistematic, manipulaţi cu uşurinţă, vechea societate românească construită cu greu timp de două sute de ani în osmoză cu Occidentul.
Particularitatea comunismului românesc a constat tocmai într-o particularitate socială: lipsa de eficienţă a programelor instituţionale privind asanarea socială, igienizarea şi culturalizarea întregului angrenaj al nocturnului social de către regimurile anterioare.
Prăbuşirea din istorie a unei societăţi în particular şi a unui popor în general este cauzată, pe de o parte, de ignorarea deliberată şi agresivă a periferiilor sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de altă parte, de indiferenţa faţă de creşterea demografică a pauperizării sociale prin deprofesionalizare, lucru care determină popularea până la refuz a unor profesii care alimentează deja perspectiva de asistat social. Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forţă poate mătura fără oprelişti regimuri politice, sisteme sociale aparent armonios articulate, dar şi valori culturale construite cu greu.

Sărăcia progresivă care se extinde în multe straturi sociale contemporane se manifestă şi prin demoralizare faţă de propriul viitor, scepticism faţă de rezolvarea unei probleme fără intervenții și lipsa perspectivelor imediate privind reprofesionalizarea indiferent de vârstă. etc. Din nefericire, multitudinea problemelor sociale urcă în progresie geometrică pe scara indiferenţei oficiale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Adrian Majuru 530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.