Revelația românească de la Veneția

Directoarea Muzeului de Arte Frumoase din Ghent, membră a Academiei Regale de Științe din Belgia, Catherine de Zegher, cunoscută curatoare și istoric de artă, merge la Veneția pentru a prezenta, duminică, de la ora 16.00, la Pavilionul României din Giardini della Bienale, arta Getei Brătescu. Creația artistei care reprezintă România la această ediție a Bienalei este pusă, astfel, în paralel cu reperele culturale ale feminității de azi și din istoria recentă a artei.

Potrivit belgiencei, care este și autoarea volumului „Women Artists at the Millennium“ [Artiste la trecerea dintre milenii], „Geta Brătescu și-a creat o voce independentă și a abordat spațiul dintre viață și artă, public și privat, feminin și trupesc, abstract și real, subiect și obiect. Repolitizând corpul feminin, jucându-se neîncetat cu deslușirea capcanelor ascunse ale limbajului și provocând privirea triumfătoare, Brătescu a contribuit, de-a lungul secolului XX și la începuturile celui de-al XXI-lea, la dezvoltarea progresivă a artei, la nivel internațional, ca practică reflexivă și socială. Arta nu este, în acest fel, doar parte a producției sociale, ci este, în sine, productivă sau generatoare. În această perspectivă, arta nu este statică și fetișizată, ci mai presus de toate, dinamică: este constitutivă mai degrabă decât constituită.“

1926 este anul în care s-a născut, la Ploiești, Geta Brătescu

Repere incontestabile

Catherine de Zegher consideră că, „dacă, pentru a deveni o ființă socială deplină, individul trebuie să devină un utilizator pe deplin competent al limbajului, și dacă limbajul construiește atât individualități sau subiecte, cât și relațiile sociale dintre ele, devine evidentă nevoia de a simboliza și a face vizibilă noțiunea de feminin. Oricum, și poate că acum mai mult ca niciodată, activismul și analiza feminină trebuie să conducă înspre perspective de viitor emancipatoare.“ Curatoarea proiectului expus de România în acest an la Veneția, Magda Radu, va modera și un dialog cu invitata de la pavilionul românesc. „Eu o știam pe Geta Brătescu mai de mult, prin câteva dintre lucrările ei care constituie repere incontestabile ale artei contemporane din România (neexpuse, din păcate, într-o expoziție permanentă). Treptat, însă, mi-am dat seama că Geta Brătescu e o artistă mult mai complexă și că a te apropia realmente de arta ei implică un exercițiu îndelungat de cunoaștere și interpretare“, povestea, într-un interviu, curatoarea despre întâlnirea ei cu lucrările Getei Brătescu.

Punctul culminant

Anul acesta, tema Bienalei este Viva Arte Viva, și nu mai puțin de 120 de artiști din 51 de țări au fost selectați alături de cele 83 de pavilioane naționale. Enumerată printre expozițiile pe care vizitatorii Bienalei merită să nu le rateze, sala în care sunt adunate desene și fotografii ale Getei Brătescu, sub numele de „Apariții“, a convins criticii de artă că românca în vârstă de 91 de ani „rezistă conformismului explorând temele puterii individuale și feminine“ (Alexxa Gotthardt, artsy.net). La rândul său, Louisa Buck remarca, pentru Telegraph, „picturile, desenele și fotografiile extraordinare și accentuat personale“ pe care artista româncă le aduce la Veneția. Directorul muzeului Tate din Londra, Maria Balashaw, recunoștea marți, pentru The Art Newspaper, că pentru ea, „punctul culminant al Bienalei îl reprezintă pavilionul României: aproape un secol de mișcări artistice este redat prin ochii unei artiste extraordinare și fiecare fază pare esențială.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andrei Radulescu 226 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.