Revizuirea Constituţiei. Amendament pentru Basarabia – premieră postbelică

Spre finalul dezbaterilor Comisiei de revizuire a Constitutiei, pe langa modificarile referitoare la reforma Justitiei, mi-au atras atentia cateva amendamente, introduse si sustinute de un deputat din Bucovina, dl Ovidiu Iane. Amendamentele care pregatesc si consacra reintegrarea romaneasca si europeana a Basarabiei, in formatul actualei Rep. Moldova.

Amendamentele sunt probabil inspirate din modelul reunificarii germane si sunt adaptate conditiilor de azi din framantatul Sud-Est al Europei.

Faptul remarcabil pe care il aduce parlamentarul din Bucovina este ca inregistreaza oficial la o autoritate si prezinta prima constructie si oferta concreta, politico-juridica, institutionala si constitutionala, pentru Basarabia si pentru romanii din Basarabia, cetateni ai Rep. Moldova de azi.

La punerea in aplicare, constructia constitutionala a d-lui deputat Iane – pe care o voi numi „modelul de la Bucuresti” – chiar daca nu a avut-o in vedere initial, se poate inspira si din practica institutionala de la Chisinau, unde functioneaza Ministerul Reintegrarii (denumit azi Biroul Reintegrarii, preluat de Cancelaria de Stat – http://www.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=614) pentru circumscriptiile administrativ teritoriale unde exercitiul suveranitatii de stat al Re. Moldova este suspendat de o buna perioada de timp din cauza formatiunilor terorist-straine care sunt tolerate in aceasta zona, de autoritatile de la Chisinau, Kiev, Moscova si Bucuresti – fiind vorba deci de asa-numitele raioane de la rasarit ale R. Moldova (zona Transnistria dar si Tighina).

Tot la Chisinau, mai exista Comisia Unificata de Control, intre guvernele de la Chisinau si Kiev, – a se vedeahttp://www.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=609 – actul normativ care-i reglementeaza organizarea si functionarea fiind pentru Rep. Moldova, Hotararea Guvernului Nr. 744 din 03.10.2011 – disponibila la :http://lex.justice.md/index.phpaction=view&view=doc&lang=1&id=340458

Nu este nici momentul si nici locul sa dezbatem asupra eficientei celor 2 structuri reintegrare anterior mentionate -http://www.interlic.md/2009-03-23/ministerul-reintegrarii-al-moldovei-nedumerit-de-declaratziile-copreshedintelui-cuc-9183.html, sau sa vorbim despre celelalte doua ministere, de la Chisinau si Bucuresti, care au ca misiune reintegrarea europeana. Le-am amintit, pentru a demonstra capoate fi pus in aplicare si ca exista deja o practica in spatiul de mai la est, evident eficienta fiind direct proportionala cu vointa politica din cele doua Capitale.

Subliniez ca amendamentele la Constitutie inaintate de deputatul Bucovinei in Parlamentul Romaniei, dl. Ovidiu Iane, reprezinta prima oferta concreta, clara de la Bucuresti catre Chisinau. Din perspectiva complexa si clara abordata, propunerea este fara precedent in perioada de dupa dezmembrarea URSS si, putem spune ca in toate perioada postbelica.

Aplicarea Modelului de la Bucuresti nu are obstacole juridice nici de drept international. Singurele obstacole ar putea fi politicienii si gruparile de interese straine de aspiratiile de libertate, integrare europeana, libera circulatie a persoanelor, marfurilor si capitalului sau de aspiratiile pentru o viata mai buna a majoritatii populatiei din R. Moldova.

Lansarea catre Chisinau a modelului de reintegrare de la Bucuresti va trebui sa genereze un raspuns la fel de clar de la cei care astazi sunt in mod sincer adeptii reintegrarii europene a Basarabiei, intr-un moment in care extinderea spre est a Uniunii Europene a fost amanata sine die, singura posibilitate pentru Chisinau fiind integrarea europeana a Romaniei si prin Romania a Basarabiei -cel putin in formatul R. Moldova de azi.

In continuare – lectura catorva din amendamentele constitutionale inregistrate si sustinute de deputatul Ovidiu Iane, este suficienta pentru ca orice observator lucid sa constate si sa recunoasca puterea, justetea si necesitatea lor.

III.

La Capitolul II al TITLUL III din Constitutia Romaniei din 1991, revizuita in anul 2003, titlu rezervat Autoritatilor publice, se introduc urmatoarele amendamente:

6.Articolul 61 din Sectiunea 1 a Capitolui I al Titlului III, se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 61 – Rolul si structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

(3) In Parlamentul Romaniei sunt reprezentati toti cetatenii romani care au dobandit cetatenia romana prin faptul nasterii pe teritoriul statului roman sau sunt nascuti din parinti cetateni romani.

7.Articolul 61 din Sectiunea 1 a Capitolui I al Titlului III, se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 62 – Alegerea Camerelor

(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.

(3) Comunitatile romanesti din diaspora vor putea fi reprezentate intr-o circumscriptie separata potrivit legii electorale.

(3) Circumscriptiile electorale se vor stabili prin lege, in asa fel incat si circumscriptiile administrativ-teritoriale din Basarabia sa fie proportional reprezentate in Parlamentul Romaniei, in nu mai putin de 3 circumscriptii electorale.

(4) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu numarul total al cetatenilor romani indiferent de domiciliu.

IV.

8. Capitolul II al TITLUL III din Constitutia Romaniei, revizuita in anul 2003, se va intitula

„Presedintele Romaniei si desemnarea Vicepresedintelui Romaniei”

9. Articolul 80 din acelasi Capitol II se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 80 – Rolul Presedintelui Romaniei

(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

(3) Presedintele Romaniei este ajutat in exercitarea atributiilor sale de un Vicepresedinte. Vicepresedintele Romaniei este desemnat prin Decret al Presedintelui Romaniei, indeplinind conditiile prevazute de lege pentru candidatii la functia de Presedinte al Romaniei/Senator.

(3) In considerarea rolului de garant al unitatii si integritatii teritoriale a tarii, si in concordanta cu obiectivul major de reintegrarea europeana a Basarabiei, daca Presedintele Romaniei nu este o persoana aleasa chiar din randul cetatenilor romani care au locuit in Basarabia in perioada 1989-2013, atunci Vicepresedintele Romaniei va fi desemnat din randul acestor cetateni romani.

(2)Atributiile si exercitiul functiei de Vicepresedinte al Romaniei se stabilesc prin Decret prezidential si prin legea de organizare si functionare a Administratiei Prezidentiale.

10.Articolul 102 din Capitolul III al Titlului III, se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 102 – Rolul si structura Guvernului Romaniei

(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice, in toate zonele aflate sub jurisdictia sa.

(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.

(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, 3 viceprim-ministri, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

(4) Atunci cand Prim-ministrul desemnat nu este o persoana chiar din randul cetatenilor romani care au locuit in Basarabia in perioada 1989-2013, ) doi dintre Viceprim-ministri vor fi desemnati din randul acestor cetateni romani;

(5) De asemenea, alti 4 membri ai Guvernului vor fi desemnati din randul cetatenilor romani care au locuit in Basarabia in perioada 1989-2013, in conditiile legii organice.

11.Alineatul (2) al articolului 133 din Sectiunea a 3-a, rezervata Consiliului Superior al Magistraturii, situata in Capitolul VI al Titlului III din Constitutie – se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 133 – Rolul si structura

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 25 membri, din care:

a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

d) 5 reprezentanti ai magistratilor, din care 3 judecatori si 2 procurori, alesi in conditiile prevazute la lit.a) din instantele judecatoresti si parchetele din Legea Republicii Moldova, de organizare judiciara aflata in vigoare in anul 2013 si un membru al societatii civile, ales potrivit lit.b) din randul organizatiilor neguvernamentale de notorietate, din Basarabia.

V.

12. Articolul 155 din Titlul VIII din Constitutie, rezervat Dispozitiilor finale si tranzitorii, se completeaza cu 5 noi paragrafe, de la 7-11, avand urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 155 – Dispozitii tranzitorii

(7) Componenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii de Conturi, a Consiliului Economic si Social si a celorlalte institutii prevazute de Constitutie si legile in vigoare, se completeaza cu minimum-ul de membri si in conformitate procedurilor prevazut de legile speciale modificate cu avizul Comisiei pentru Reintegrare, asigurandu-se deplina aplicare a principiilor bunei functionari si organizari, in beneficiul tuturor cetatenilor tarii.

(8) Comisia pentru Reintegrare, urmeaza organizarea Comisiei Europene si functioneaza potrivit legii speciale, ca organism consultativ si decizional care propune si avizeaza obligatoriu proiecte de legi si alte dispozitii necesare si oportune reintegrarii europene si romanesti a Basarabiei.

(9) Membrii Comisiei de Reintegrare, in numar de 11, sunt propusi, cate 2 de Parlamentul Romaniei si al Republicii Moldova respectiv cate 2 de Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova. Presedintii Romaniei si al Republicii Moldova convin la desemnarea celui de-al 11-lea membru, care este si Presedinte al Comisiei.

(10) Pana la infiintarea si organizarea institutiilor noi, institutiile Republicii Moldova, functioneaza potrivit regulilor proprii, modificate si completate prin actele normative initiate, avizate sau adoptate in sfera sa de competenta, de Comisia de Reintegrare.

(11) Printr-un Acord de Reintegrare, care sa respecte si regulile prevazute pentru acordurile dintre subiectii de drept international, se pot aduce dezvoltari si completari ale prezentelor dispozitii tranzitorii, sub rezerva aprobarii de catre Parlamentul Romaniei cu majoritatrea prevazuta pentru legile organice.

ADUNAREA CONSTITUANTA

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.