Deși românii sunt receptivi la tot ce apare nou în domeniul tehnologiei informaționale și folosesc cele mai noi aplicații software, cei mai mulți își fac griji că datele personale, cum ar fi documentele, fotografiile, videoclipurile, le-ar putea fi furate de persoane străine. Și nu doar atât. Ei cred că cineva ar putea să-i urmărească, să le asculte conversațiile ori să-i filmeze pe ascuns, fără ca ei să știe, violându‑le astfel viaţa privată.
20 la sută din românii care folosesc laptopul nu au ultima versiune de software
Furt pe față
Toate aceste lucruri par, la prima vedere, hazardate și ținând, poate, de teoria conspirației, însă specialiștii spun că au dreptate. Bogdan Manolea, președinte APTI, Asociația pentru Tehnologie și Internet, este de părere că „atacatorii pot sparge conturile de e-mail ale unor persoane particulare, fie pentru a accesa documente importante pentru a cere apoi sume de bani, fie se poate întâmpla ca urmare a unor conflicte personale. Un fost prieten, partener, din dorința de răzbunare, poate distruge informații ori amenința cu dezvăluirea lor, ceea ce ar putea apoi compromite persoana vizată“.
Dispozitivele sunt conectate la Internet și au, de multe ori, probleme – mijloace de autentificare securizate ineficient, comunicare necriptată cu serverele, toate acestea facilitând accesarea conturilor de către hackeri. Ei pot compromite astfel rețeaua de net a utilizatorilor, mizând pe faptul că multe persoane nu realizează la ce pericole sunt expuse.
„Educarea utilizatorilor de Internet ar trebui să se facă încă din copilărie, de la 9-10 ani. Chiar la cursurile de informatică, în școli, elevii ar trebui învățați cum să utilizeze Internetul într-un fel sigur și sănătos. Cum să facă distincția între un site adevărat și unul care nu oferă încredere. În ce informații să aibă încredere și care sunt false. În alte țări, aceste lucruri se învață, la noi însă, din păcate, nu se întâmplă“, ne-a declarat Bogdan Manolea.
50 la sută din românii care au TV smart nu au ultima versiune de software
Multe dintre probleme sunt cunoscute și neschimbate în ultimii 4 ani, ceea ce duce la concluzia că producătorii de gadgeturi nu au făcut schimbări, nu au rulat algoritmi de securitate complecși și nu au efectuat actualizări de softuri, cu toate că unele dispozitive au durată lungă de folosință. Parolele de acces, de exemplu, pot fi destul de ușor de spart, statisticile arătând că una din 4 încercări reușește.
„În lipsa folosirii unei soluții de securitate sau a unui sistem de operare actualizat, accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu se poate face relativ ușor, iar viața personală, în adevăratul ei sens, poate deveni doar un mit. Dispozitivele smart colectează cantități enorme de date, de la localizare, obiceiuri, stil de viață și comportament până la pasiuni, credințe, stare de sănătate sau preferințe politice, iar în condițiile în care un răufăcător poate pune mâna pe acestea, temerile utilizatorilor sunt îndreptățite“, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică de la Bitdefender.
Peste 15% din utilizatori folosesc aceeași parolă pentru conturi și gadgeturi, iar 29% au câteva parole preferate, prin rotație. Mai mult, ele sunt simple, de cele mai multe ori, formate doar din litere. Specialiștii spun că parolele ar trebui să fie complexe și să cuprindă cifre, litere și simboluri, iar schimbarea acestora să se facă des.
29 la sută din utilizatorii români au câteva parole preferate, prin rotație
Rețelele de socializare, un posibil risc
Din ce în ce mai multe persoane accesează Internetul de pe telefoanele mobile, numărul lor depășindu-l pe al celor care folosesc laptopul sau desktopul. Sunt tot mai accesate rețelele de socializare online, precum Facebook, Twitter, Instagram, Pinterest, LinkedIn, Snapchat, Tumblr, Google+. Folosirea acestora de pe smartphone-uri se face prin descărcarea aplicațiilor.
Mai mult de 57% din utilizatorii de Internet erau îngrijorați în 2016 că datele lor personale nu vor fi protejate, după cum arăta un studiu al CIGI, Centre for International Governance Innovation. Informațiile personale devin din ce în ce mai importante, atât pentru utilizatorii care au conturi virtuale, cât și pentru persoanele interesate de colectarea de date pentru activități de business intelligence și targeted advertising.
Cele mai multe site-uri de social media oferă persoanelor care le folosesc opțiuni de securizare a datelor, pentru ca acestea să-și protejeze nu doar informațiile personale, dar și pe cele publice. Un exemplu ar fi Facebook, care permite setarea listei de prieteni și vizualizarea informațiilor. Pe multe dintre aceste site-uri există opțiuni complexe care le permit utilizatorilor să ascundă date personale, cum ar fi adresa, numărul de telefon, activitatea profesională, membrii de familie.
6 milioane de dispozitive erau conectate la Internet în 2016, iar numărul lor crește
Biletele de avion – sursă pentru hackeri
Biletele de avion conțin date importante despre titularul lor, motiv pentru care nu ar trebuie aruncat, avertizează Krebs of Security. Mai mult, codul de bare de pe tichet poate fi fotografiat cu telefonul mobil, de exemplu, de oricine și apoi introdus într-un cititor de coduri. Așa pot ajunge în posesia hackerilor date despre adresa de e-mail, numărul de telefon și chiar adresa locuinței posesorului.
Modalități de accesare a datelor
Furtul de identitate înseamnă însușirea de către o altă persoană, fără drept, a datelor de identificare personală, respectiv nume, CNP, card de credit, pentru a comite infracțiuni. Termenul este folosit din 1964.
Phishing
Una dintre metodele de furt de identitate este e-mailul phishing, prin care hackerii accesează informații personale. A început să fie folosit pe scară largă în 1995. Acționează prin intermediul contului de e-mail ori al mesajelor instant care redirecționează utilizatorul către un site fals, asemănător cu cel original. Cel care îl accesează și își tastează acolo datele personale devine apoi o pradă sigură.
15 la sută din utilizatorii români folosesc aceeași parolă pentru conturi și gadgeturi
Brandjacking
Un individ sau mai mulți creează identități false ale unui brand ori ale unei companii cunoscute, inducând astfel în eroare utilizatorii. Termenul a fost folosit prima oară în 2007, în publicația Business Week.
Este vorba despre brandjacking și atunci când carierea unui politician este grav afectată ori când sunt sabotate companii publicitare sau politice. Efectele negative sunt diverse. De la pierderi financiare, publicitate negativă, scăderea dramatică a vânzărilor la relații deteriorate între celebrități și sponsorii lor, publicitate negativă, distrugerea reputației unei persoane publice.
Furturi celebre
Printre personalitățile care au avut de suferit de pe urma brandjacking-ului s-a aflat ex-președintele american Barack Obama. Nici companii cunoscute nu au scăpat: Nestle, Starbucks, Exxon Mobile.
Cele mai cunoscute furturi de identitate: skimming, copierea cardului de credit la utilizare; solicitarea de informații personale în timpul navigării pe Internet; phishing, furt de date prin e-mail; vishing, apel din partea băncii; spam, click pe un link prin e-mail; download, descărcarea de muzică, video și alte website-uri necunoscute; trashing, materiale printate aruncate; furt din căsuța poștală; apeluri telefonice de la persoane necunoscute; ghost, adeziune la contracte online prin site-uri fantomă; prin rețelele de socializare.
400.000 de clienți ai Unicredit, vizați de hackeri
Două atacuri informatice au avut loc asupra celei mai mare bănci italiene, Unicredit, în ultimele 10 luni. Datele a 400.000 de clienți au fost vizate de hackeri, însă nu au fost furate parole. Operațiunile atacatorilor s-au desfășurat printr-un partener extern al băncii, care nu a fost încă identificat.
– Românii sunt în pas cu tehnologia informațională.
– 70% din români au smartphone, tabletă, computer ori smart TV.
– 21% dețin și altfel de gadgeturi, cum ar fi: camere de supraveghere, conectate la Internet.
– 24% au ceasuri smart, 14% – brățări fitness, 15% – console de jocuri (studiu iSense Solutions, comandat de Bitdefender).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.