RISE Project publică Licenţa de exploatare pentru Roşia Montană

La 31 august 2013, RISE Project a  publicat  articolul “Documentele confidențiale ale afacerii Roșia Montană”,  care face parte din investigatia RESURSELE ROMANIEI:

http://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afacerii-rosia-montana/

 “RISE Project este o comunitate de jurnaliști, programatori și activiști care investighează crima organizată și corupția care afectează România și țările din regiune….În timp ce presa de investigație din România dispare încet sub cenzură, RISE Project este încercarea noastră de a schimba ceva” se  spune în prezentarea aflată  la adresa www.riseproject.ro.

Cititorii vor  putea    vedea,  în sfârşit, mai multe documente lămuritoare, dintre care amintim: Licenţa 47/1999 (corpul principal al licenţei, de 33 de pagini);  anexa cu perimetrul iniţial al acestei licenţe, de 1200 ha;  actul adiţional prin care se face prima modificare a perimetrului: 2122 ha în 1999 (amintim că au mai fost  făcute modificări ulterioare: 4282 ha în 2001, 2388 ha în 2004 şi că Legea minelor  nu permite modificarea perimetrului unei licenţe de exploatare şi  prevede doar micşorarea perimetrului  unei licenţe de explorare);  cum a fost  semnat la 4 septembrie 1995 contractul de cooperare între RAC Deva (actuala Minvest) şi Gabriel Resources N.L, deşi anunţul RAC  Deva al  intenţiei de constituire a unei societăţi mixte a apărut  în Adevărul,  la 5 sept. 1995.

 Pentru a uşura înţelegearea  acestor documente extrem de importante, amintim următoarele:

(A). Există  cel puţin trei companii  cu numele Gabriel Resources, toate create de Frank Timiş:

–  Gabriel Resources N.L., o companie australiană înfiinţată la 4 ianuarie 1995;

–  Gabriel Resources Ltd. (Gabriel, pe scurt) , companie canadiană,  înregistrata în registrul companiilor la 28 mai 1996, cu un capital social de 22.000 USD,  şi cotată (nu se ştie cum)  pe seama Roşiei Montane la bursă în Canada,  începând cu 1996;

–  Gabriel Resources Limited (Gabriel Jersey, pe scurt), companie englezească, cu adresa în Jersey, înregistrată în registrul companiilor  tot la 28 mai 1996, cu un capital social de 10.000 lire sterline.

     Pe 17 dec. 1996, Gabriel   intră într-o înţelegere  cu Gabriel Jersey. La adunarea  generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey.  Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a  scos 15.000.000 acţiuni  pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut  acţiunile au  devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie,  prin care    controlul companiei părinte (Gabriel)  trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel    Jersey)  este contabilizată  ca o preluare inversă (reverse takeover)  (informaţii luate  de pe site-ul lui Gabriel). 

    Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare şi  Articol de Asociere cu Minvest  (şi încă  trei acţionari minoritari privaţi, de „umplutură”, pentru că Legea 31/1990 cerea  minimum 5 acţionari)  care au dus la formarea companiei mixte, pe acţiuni, EuroGold Resources S.A., actuala RMGC. Proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian Properties” sunt Roşia Montană şi Bucium. În „înţeleagerea  prealabilă”, se spune printre altele  că Minvest se obligă  să obţină licenţele (licenţa de exploatare  pentru Roşia Montaşă si  licenţa de explorare pentru Bucium) şi să le  transfere  în  termen de 7 zile  lui EuroGold, ceea ce dovedeşte o premeditare. RMGC este deci un mariaj în trei: Gabriel Jersey şi Minvest,  „terţul interesat” fiind Gabriel.

(B). Asa cum am mai scris (a se vedea studiile noastre publicate în Cotidianul.ro),  artizanii afacerii Roşia Montană s-au gândit  şi   la schema  concretă prin care Minvest să exploateze în continuare aurul,  iar  RMGC   să exploreze, tot pentru aur,  pe acelaşi perimetru  şi să devină şi titular al activităţilor miniere din zonă.  Schema  este de tipul „preluării inverse” (reverse takeover),  în doi paşi, şi   anume:

– (a)  Guvernul, prin H.G., va acorda  licenţa de concesiune pentru exploatare  a aurului lui Minvest (actionar minoritar in RMGC),  ca titular,   ca să exploateze în continuare, şi lui  RMGC, ca „afiliat”,  ca să exploreze pentru proiect,  apoi

– (b)  Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va transfera licenţa lui RMGC, ca titular, să exploreze,  Minvest rămânând „afiliat” la licenţă, ca să exploateze.

Astfel,

 –  Prin Art. 46 din Legea Minelor 61/1998, Minvest a primit fără concurs public de ofertă Licenţa de exploatare nr. 47  pentru perimetrul Roşia Montană,  licenţă emisă de ANRM la 21 dec. 1998,  aprobată de guvern prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999  şi intrând   în  vigoare la 21 iunie 1999, deci  pentru  perioada 1999-2018.  Se observă că în H.G.  Nr. 458  (a se vedea  prima noastră Anexă) se pomeneşte doar de titularul Minvest, nu şi de afiliatul RMGC, dar acum se poate verifica că  în Licenţă  apare şi RMGC, ca afiliat! Se  observă, de asemenea, că Licenţa 47 este pentru mina veche, şi nu pentru  proiectul RMGC (cum se afirmă  peste tot),  proiect  care a fost definitivat abia în 2001 !

–   Dacă iniţial,  adică  la data de 25.07.1997,  Gabriel  Jersey avea  65 %,  iar Minvest avea 33,8 % din acţiunile RMGC, imediat  după  intrarea în vigoare a Licenţei 47,  RMGC face (la 11.11. 1999)  majorarea capitalului  cu 2.954.325.000 lei, adică  206.250 acţiuni noi,  acordate toate, prin înţelegerea prealabilă,   lui Gabriel Jersey.  Rezultă că participarea lui Gabriel Jersey creşte de la 65 % la 80 %, iar  a lui Minvest scade  de la  33,8 % la 19,31 % !

–  La  9 oct.  2000, conform „înţelegerii prealabile” din acordul de asociere,  Licenţa  de exploatare  47/1999 este transferată  prin Ordinul  nr. 310 al  preşedintelui  ANRM de la Minvest la RMGC ca titular, ca  să exploreze,  Minvest rămânând afiliat, ca să exploateze (a se vedea  a doua Anexă a noastră); transferul  licenţei se face prin Art. 14 din Legea 61/1998. Să observăm că  în Licenţa 47 se  precizează  şi  condiţiile în care va avea loc transferul Licenţei .

     Menţionăm că  o licenţă „mixtă” de exploatare, cu titular şi afiliat, cu care se face  exploatare, dar şi explorare,  este ilegală, prin Art. 9 şi Art. 10 din Legea Minelor 61/1998, care spun ca  explorarea şi exploatarea se realizează pe baza unor licenţe exclusive (la fel şi în Legea minelor 85/2003). Mai mult, dacă Minvest avea dreptul să primeasca licenţa de exploatare  fără concurs public de oferte, prin Art. 46 din Legea Minelor 61/1998, pentru că lucrase la Roşia Montană şi înainte de apariţia legii,  RMGC trebuia să câştige un concurs public de oferte pentru a face explorare, şi acest lucru nu s-a întâmplat. Transferul  licenţei se poate face prin Art. 14 din Legea 61/1998, dar, prin acest transfer,  statul, care avea 100% control, mai are doar 19,31% control asupra operaţiilor miniere la Roşia Montană!

       Schema „preluării   inverse” este deci, credem,  ilegală: considerăm ilegal atât conţinutul Licenţei 47, cât şi transferul său de la Minvest la RMGC.

(C). Amintim că Licenţa 47/1999 a fost în totalitate secretizată. Dar în  articolul doamnei Alina Mungiu-Pippidi intitulat  “Blestemul resurselor în variantă românescă” din România Liberă de joi, 5 aprilie 2012,  am găsit citată   H.G. nr. 585/2002, care la  art. 203, lit. b) spune  foarte clar:

“clasificările se aplică numai acelor părţi ale contractului care trebuie protejate”.

      Să amintim aici că în celebra  Lege a Minelor din 1924,  la Art. 49, 50, 51, dintre cele trei documente ale unei concesiuni:  decretul concesiunii, planul concesiunii şi caietul de sarcini, „Decretul şi caietul de sarcine vor fi publicate în Monitorul Oficial,  iar Limitele perimetrului concesionat vor fi trase pe teren prin semne fixate pe hotar”.

     Licenţele de concesiune pentru exploatare – de exemplu – sunt  documente secrete în România postdecembristă, deşi se referă la resursele minerale,  proprietate publică a statului. O licenţă de concesiune pentru  exploatare (cum este şi  Licenţa 47)  este alcătuită dintr-un corp principal,  cu   prevederi  generale, şi din anexe, care fac parte din licenţă, şi care conţin:

a- perimetrul  (harta şi  coordonatele topogeodezice, etc.), 

b- calculul resurselor/rezervelor din perimetru,

c- studiul de fezabilitate,

d- planul de dezvoltare a exploatării,

e- studiul de impact asupra mediului,

f- planul de refacere a mediului,

g- etc.

      În orice  Hotărâre de Guvern  publicată în Mon. Of.  prin care este anunţată o licenţă de concesiune pentru exploatare,  nu se menţionează nici măcar  perimetrul licenţei, care ar trebui să fie marcat prin borne pe teren; adică este secretizat totul:  licenţa şi anexele, şi actele adiţionale la licenţă. Să observăm că la o licenţă de concesiune pentru exploatare,  de exemplu, ar trebui protejate prin secretizare doar  anexele conţinând: (b), (c), (d).

     Deci,  considerăm că secretizarea  totală a licenţelor de concesiune pentru exploatare (inclusiv a Licenţei 47) este  ilegală. 

Cerem Guvernului desecretizarea de urgenţă a  Licenţei  de explorare deţinută de RMGC pentru Bucium şi a Licenţei de exploatare deţinută de Devagold (sora lui RMGC)  pentru Certej, toate acordate iniţial lui Minvest şi  apoi transferate.

Prof.univ. Afrodita Iorgulescu

Anexele 1 şi 2

Sursa foto: Alexandra Dodu, Fundaţia Culturală Roşia Montană

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.