Roberto Bolle and Friends, o călătorie în lumea Frumuseţii

Statuarul balerin Roberto Bolle, numit şi Nureyev al secolului XXI, aduce din nou dansul la cotele cele mai înalte în Gala Roberto Bolle &Friends – Viaggio nella Belezza, în câteva serate de neratat.

La Teatrul Ariston din Sanremo, ieri seară, a avut ca parteneri balerini de la American Ballet Theatre din New York, alături de cei de la Royal Ballet din Londra, Hamburg Ballet, Dresda până la San Francisco Ballet şi Dutch National Ballet, ba chiar şi de la Compagnia della Scala.

Alături de Melissa Hamilton la Verona

Programul a fost realizat de Bolle printr-o incredibilă călătorie în lumea clasică a Lacului lebedelor, ales anul acesta pentru a celebra Expoziţia de la Milano 2015, cât şi cu bijuterii ale coregrafiei contemporane semnate de Dawson, Mac Millan, McGregor. În multe din acestea Bolle a utilizat tehnologia modernă video care permite sinergii noi între dansatori şi imaginile digitale ale scenei. Repertoriul a fost o adevărată panoramă a baletului internaţional, de la 1900 încoace, dând viaţă unui fabulos spectacol pentru pasionaţii de dans.

Bolle, o frumuseţe magnetică

Turneul lui Bolle, Viaggio nella Bellezza – Călătorie în lumea Frumuseţii, a cuprins Pompei, Terme di Caracalla, Sanremo, Arena di Verona, iar următoarele opriri vor fi la Teatro Petruzzelli de la Bari, la Teatro Regio din Parma, cât şi la Torino.

Arta lui Bolle tinde către sublim, suscită emoţii, generează frumuseţe într-un discurs neîntrerupt de capodopere ale patrimoniului italian cu stele ale dansului mondial.

În fata fanilor la Arena din Verona

Roberto Bolle a dansat în teaterele cele mai prestigioase din lume, aducând pe scenă rolurile cele mai importante din repertoriul clasic. Apoi, cu Gala Roberto Bolle şi Prietenii săi a ieşit în afara teatrelor, în marile pieţe, în marile arene şi în cele mai frumoase locuri ale Italiei, în siturile unice patronate de UNESCO ca patrimoniu al umanităţii.

Frumuseţe şi graţie, la Termele di Caracalla

Într-un album lansat recent, semnat de Fabrizio Ferri, Roberto Bolle apare pe copertă cu fizicul său statuar în faţa ruinelor de la Pompei, rezemându-se de zidurile roşiatice şi frescele romane, într-un loc încărcat de istorie şi tutelat de memorie. Albumul continuă cu Roberto Bolle la Agrigento, în Piaţa San Marco, în faţa Colosseumului din Roma… ”Am ştiut de mic că voi fi balerin: dansam mereu, chair în faţa televizorului”, aşa îşi începe povestirea Bolle.

Cu Nicoletta Manni la Verona

Cu corpul său perfect, cu un surâs contagios, ca un adevărat Principe Azzurro, graţie bravurii sale, Roberto Bolle a devenit un simbol al baletului mondial.

În 25 iulie, la Pompei, pe o căldură toridă, Roberto Bolle a evoluat alături de dansatori din strălucite companii ale lumii, în Teatro grande degli scavi. ”Am venit aici pentru a-mi realiza un vis al vieţii mele, acela de a aduce un omagiu oraşului Pompei, un loc asemănător unui strigăt de durere. Pompei este un loc capabil să renască de fiecare dată, să transmită viaţă”.

La Terme di Caracalla, entuziasmul publicului roman în faţa fascinaţiei exercitate de Bolle a fost fără limite.

Cu Alessandra Ferri în Romeo şi Julieta

Arena e un spaţiu magic, dar dificil, pentru că este greu de umplut. Scenografiile sunt monumentale. Ador de a avea parteneri de scenă de mare calibru cu care să mă confrunt, deoarece îmi plac provocările”.

Aceleaşi furtunoase aplauze şi la Arena din Verona, într-un program inedit, cu nume importante ale scenei mondiale Matthew Golding, Melissa Hamilton şi Eric Underwood, solişti la Royal Ballet din Londra, Otto Bubeníček şi Aleksandre Riabko de la Hamburg Ballet, Jiři Bubeníčekn de la Semperoper Ballet din Dresda, Joan Boada şi Maria Kochetkova de la San Francisco Ballet, Anna Tsygankova, prim balerină la Baletul Naţional Olandez, şi Nicoletta Manni, prim balerină la Teatro alla Scala. Performanţa balerinilor a fost acompaniată de Orchestra dirijată de Fabio Mastrangelo.

În Giselle, cu Svetlana Zakharova

Bolle a ales şi pentru Arena bijuterii ale ”monştrilor sacri” Ashton, MacMillan, Neumeier până la staruri ale coregrafiei contemporane, ca Wheeldon şi McGregor, dar şi piese ale câtorva autori ai scenei contemporane, David Dawson şi Jiří Bubeníček.

Aplauze furtunoase pentru Bolle, dar şi pentru Melissa Hamilton şi Eric Underwood, care au prezentat Tryst, semnat de coregraful englez Christopher Wheeldon, care a fost răsplătit recent cu prestigiosul Benois de la Danse. La fel şi pentru Proven Lands, un duet semnat Jiří Bubeníček, interpetat de acesta alături de fratele său, Otto Bubeníček, iar pentru iubitorii baletului clasic, un pas de deux din Don Quijote în versiunea lui Petipa, cu Maria Kochetkova şi Joan Boada. La fel de aclamat şi duo-ul Anna Tsygankova şi Matthew Golding, în piesa intitulată On the Nature of Daylight, creată de David Dawson. Bisuri pentru Melissa Hamilton şi Roberto Bolle într-un minunat pas de deux din Romeo şi Julieta în coregrafia lui Kenneth MacMillan.

Frumuseţea sculpturală a lui Bolle

În partea a doua a urmat Voices of Spring de Frederick Ashton, cu Maria Kochetkova şi Joan Boada. La fel de şic şi Opus 100 – pentru Maurice, un duo semnat de John Neumeier, interpretat de Roberto Bolle şi Alexandre Riabko. Au urmat Suita de Jose Martinez cu Anna Tsygankovaşi Matthew Golding, şi Qualia, de Wayne McGregor, cu Melissa Hamilton şi Eric Underwood.

În final, o noutate memorabilă: Canon în D major, un trio semnat de Jiři Bubeníček, în interpretarea lui, alături de Roberto Bolle şi Otto Bubeníček.

Cu Eugenija Obraztsova

Două corpuri identice, acelaşi profil, aceeaşi plasticitate sculpturală, aceleaşi mişcări fluide. Este vorba de alţi doi invitaţi, Jiri şi Otto Bubenicek.

Cei doi gemeni Bubenicek s-au născut la Lubin, în Polonia, şi au trăit în lumea circului, studiind apoi dansul la Conservatorul din Praga, iar în 1992, participând la “Premiul Lausanne” şi ieşind învingători, s-au mutat la Hamburg Ballet, în compania lui John Neumeier. Modelele lor sunt Sibi Larbi Cherkaoui, Ohad Naharin şi Jirí Kylián. Acum, ei au evoluat în Les Indomptés, un pas-de-deux contemporan, semnat de Claude Brumachon, şi Canon in D Major, în coregrafia lui Jiri, pe muzica barocă a lui Johann Pachelbel. Talentul lui Bubenicek s-a dezvoltat în timp ce Jiri a dezvoltat propria vocaţie de coregraf.

La Arena di Verona

Frumuseţea sa sculpturală a lui Bolle, amintind de o statuie grecească, unită cu fascinaţia magnetică, cu carisma sa inimitabilă, cu execuţia artistică perfectă au făcut ca la Arena di Verona, în faţa a peste 14.000 de spectatori, într-un spectacol sold out, aplauzele să pară fără sfârşit. Momentul forte al serii, acel pas de deux din Romeo şi Julieta, cu Melissa Hamilton.

În Jeune homme et la Mort

Aseară, la TeatrulAriston din Sanremo, programul a fost, din nou, o incredibilă călătorie, începând cu cu Don Quijote, continuând cu coregrafii contemporane, evoluând alături de Nicoletta Manni, Melissa Hamilton şi Eric Underwood,Anna Tsygankova şi Matthew Golding, de fraţii Jiri şi Otto Bubenicek, Claudio Coviello în balete precum Don Quijote, în coregrafia lui Marius Petipa, în Suita coregrafică de Leo Delibes, în coregrafia lui Jose Martinez, Prototype, concept şi coregrafie de Massimiliano Volpini

La 40 de ani, Bolle mărturiseşte: ”Vreau să continui să narez poveşti de dragoste”

Afişul de la Sanremo

În 26 martie, Roberto Bolle, artistul de faimă mondială, a sărbătorit 40 de ani. Mulţi spectatori sunt atraşi în teatre de numele său. Peste 200 de mii de spectatori au urmărit anul trecut Gala Bolle and Friends.

Balerin şi atlet, artist şi sportiv, Roberto Bolle încarnează noua imagine a frumuseţii masculine într-un echilibru al virilităţii şi graţiei, forţei şi armoniei. Prin tehnica impecabilă, înalta virtuozitate şi calităţile dramatice unice, Roberto Bolle a schimbat definitiv lumea baletului, impunând noi standarde.

Cu Viviana Durante în baletul Excelsior

Atunci când Rudolf Nureyev l-a văzut pentru prima dată, s-a gândit că Roberto Bolle ar fi perfect pentru a interpreta personajul adolescent Tadzio din Moarte la Veneţia. Atunci Bolle avea doar 12 ani. Acum, când a împlinit 40, e un balerin de faimă mondială, ovaţionat pe marile scene ale lumii, partener al stelelor de calibru precum Carla Fracci, Alessandra Ferri, Ambra Vallo, Eleonora Abbagnato, Julie Kent, Alina Cojocaru,Darcey Bussell, Viviana Durante, Susan Jaffe, Elena Pankova, Isabel Guerin, Greta Hodgkinson, Lisa Pavane, Lucia Lacarra… La cei 40 de ani îi place să se considere un viitor descoperitor de talente. Se vede conducând o companie naţională de dans şi, de ce nu? Scala…, unde să dea o nouă linie artistică, să descopere noi talente.

La Colosseum din Roma

Roberto Bolle s-a născut la Casale Monferrato, intrând de tânăr în Şcoala de Balet a Teatrului “Scala”. În 1990 este răsplătit cu Premiul Danza&Danza, la Positano, pentru debut. În 1996, după evoluţia sa în Romeo şi Julieta, este nominalizat Prim Balerin la Scala. Din acel moment, devine protagonistul baletelor clasice şi contemporane: Frumoasa din Pădurea adormită, Cenuşăreasa, Don Quijote, Lacul lebedelor, Spărgătorul de nuci, La Bayadera, Giselle, Notre-Dame de Paris, In the middle somewhat elevated (Forsythe). S-a distins printre altele pentru interpretările memorabile în Agon, de Stravinski, în coregrafia lui George Balanchine, în Pas-de-Deux, de Ceaikovski, în Apollon, care-i permit să obţină candidatura la premiul Benois de la Danse. În ‘93 a fost Spartacus în coregrafia lui Yuri Vámos. La Verona a dansat în Gioconda, în regia lui Pizzi, şi în Aida, în cea a lui Zeffirelli.

La Teatro degli Scavi

Din 1996 şi până astăzi, cariera internaţională a lui Roberto Bolle s-a intensificat. A strălucit pe scenele de la Royal Ballet, Baletul Naţional Canadian, Baletul din Stockholm, Baletul Naţional Finlandez, la Staatsoper din Berlin, Staatsoper Wien, Staatsoper din Dresda, Tokyo Ballet, Opera din Roma, San Carlo din Napoli.

Derek Deane, directorul de la English National Ballet, a creat special pentru el două producţii, Lacul lebedelor şi Romeo şi Julieta, ambele reprezentate la Royal Albert Hall din Londra. La Opera din Cairo a participat la un spectaculos Aida, la piramidele de la Giseh, şi apoi la Arenele din Verona, într-o versiune a aceleiaşi opere, transmisă în întreaga lume de Mondovision.

Roberto Bolle în turneul de la Termele di Caracalla

În 1999 i-a fost înmânat Premiul Gino Tani pentru contribuţia sa la răspândirea limbajului corpului şi valorilor dansului, în 2010, Premiul Galileo. Urmează Danza&Danza, Premiul Barocco, Positano pentru întreaga activitate internaţională. Să mai punctăm triumful său la inaugurarea stagiunii de la Covent Garden cu Lacul lebedelor, în versiunea lui Anthony Dowell, şi invitaţia sa la Balşoi pentru a celebra cei 75 de ani ai Maiei Pliseţkaia, în prezenţa preşedintelui Putin. Răsplătit cu aplauze şi ovaţii la Teatrul “Balşoi” din Moscova a fost şi în Romeo şi Julieta, în regia lui Kenneth MacMillan, având-o parteneră pe Alessandra Ferri, dar şi la Royal Ballet, în Frumoasa din Pădurea adormită, cu Natalia Makarova, la Teatrul Filarmonicii din Verona, într-o Gală dedicată lui Evgheni Poliakov.

Un balerin de talie mondială

Roberto Bolle este “etoile” a Teatrului Scala din Milano, din 2004, şi “principal dancer” la American Ballet din New York. Format la “Scala” din Milano, Roberto a dansat pe scena marilor teatre ale lumii, în companiile cele mai prestigioase, printre care, la “American Ballet Theatre”, Baletul Operei din Paris, Baletul de la “Bolşoi” şi de la “Mariinskij-Kirov”, “Royal Ballet”, pentru Jubileul de Aur al Reginei Elisabeth, la “Buckingham Palace”, eveniment transmis în întreaga lume de BBC, şi pentru Papa Ioan Paul al II-lea în Piaţa San Pietro, apoi cu Gala Roberto Bolle and Friends a reuşit să ducă magia dansului dincolo de locurile tradiţionale, în Valea templelor din Agrigento, în Grădina Boboli de la Florenţa, la Pallas Theatre din Atena până la prestigiosul New York City Center.

Zburând deasupra Arenei din Verona

Din 2008, aşa cum aminteam, a avut un grandios succes cu Gala Roberto Bolle and Friends, ducând baletul în locuri în care dansul nu a ajuns niciodată, de la Domul din Milano, la Piaţa Plebiscitului din Napoli, aplaudat de fiecare dată de mii de persoane.

Un răsunător succes de public şi de critică a avut pe scena de la Metropolitan din New York, evoluând alături de Alessandra Ferri când aceasta şi-a luat adio de la scenă.

Steaua dansului a împlinit recent 40 de ani

Din 2010 s-a întâlnit cu doi mari regizori, de calibrul lui Peter Greenaway, care i-a dedicat instalaţia “Italy of cities”, realizată pentru Pavilionul Italian de la Expoziţia din Shanghai, şi Bob Wilson, care i-a dedicat “Perchance to Dream”, impunătoarea instalaţie multimedia inaugurată la New York. Din 1999 este Ambasador pentru UNICEF, participând la numeroase iniţiative, printre care, două călătorii efectuate în Sudan şi în Africa Centrală pentru a atrage atenţia asupra situaţiei tragice în care trăiesc copiii din aceste părţi ale lumii. Din 2007, Roberto Bolle colaborează cu FAI, de asemenea, pentru a ajuta populaţia săracă a lumii, şi de aceea, în 2009, a fost numit “Young Global Leader” al Forumului Economic Mondial de la Davos.

În Lacul lebedelor

Într-un interviu acordat criticului de dans Marianna Peluso, Roberto Bolle mărturisea: “Dansul e viaţa mea. Am studiat de mic baletul la Vercelli, iar la 11 ani m-am transferat la Milano, la Academia de Teatru, şi pot să spun că au fost ani destul de dificili pentru mine. Dansul este minunat, dar cere şi un efort îndelungat. Publicul care asistă vede frumuseţea dansului, dar nu-şi închipuie câtă muncă este în spate. La Colosseum mi-am zdrobit muşchii de pietre. Pe de altă parte, a fi balerin înseamnă să fii mereu atent la ceea ce mănânci şi să faci faţă unui program extenuant, de dimineaţa până noaptea. Dimineaţa fac exerciţii în sală, apoi mă întorc în teatru cu două ore înainte de începerea spectacolului, fac încălzirea, mă gândesc la unele corectări care cred că ar trebui făcute, deoarece tot timpul încerc să mai adaug ceva, să mai învăţ ceva… Urmează machiajul şi în sfârşit costumele de scenă. Pot să spun că acum posed o oarecare siguranţă după atâţia ani de muncă şi de experienţă, dar emoţia există şi de fiecare dată am palpitaţii atunci când trebuie să dansez în Arenă. De multe ori mă gândesc că ar trebui să rup cu trecutul pentru că îmi doresc să bucur publicul şi să îi ofer lucruri noi. Dar, pe de altă parte, vreau să continui să narez poveşti de dragoste, lupte nesfârşite cu injustiţia, sub forma coregrafiei. Modelele mele, Baryshnikov şi Nureyev, care au depăşit barierele baletului, incluzând şi teatrul, şi cinema-ul.

M-am implicat, ajutând fără recompense financiare micile teatre de provincie să se dezvolte în domeniul dansului, aşa cum a fost la Ascoli Piceno, Vercelli şi Casale Monferrato”.

Roberto Bolle la cei 40 de ani

Cu fizicul său apolonian, cu faţa de înger care vrăjeşte atât tinerele, cât şi pe mamele lor, s-a transformat într-un bărbat nu tocmai plăcut, interpretând rolul lui Quasimodo, la Scala din Milano, în Notre Dame de Paris, în coregrafia lui Roland Petit.

Bruce Weber a publicat un volum despre cariera sa, intitulat An Athlete in Tights, într-o ediţie limitată de 7.000 de exemplare. În cele peste 200 de pagini, cu ilustraţii realizate de Paul Cadmus şi Jeremiah Goodman, sunt etalate şi numeroase fotografii.

La Termele di Caracalla

Editura “Rizzoli” a lansat prima autobiografie ilustrată a acestei stele a dansului mondial, intitulată Roberto Bolle alla Scala. Pentru prima dată a ieşit şi un DVD, cu magnifica Gală Roberto Bolle and Friends în Grădina Boboli din Florenţa, iar altele au fost lansate după magnificele Galele de la Verona.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.