Români fără școală în limba română

Zilele trecute, Ucraina a adoptat o nouă lege a educației, care va interzice treptat, până la asimilare, învățarea limbii materne a minorităților naționale în școli.

Măsura vizează și celelalte țări din jur, nemulțumite de încălcarea drepturilor propriilor etnici. Afectată în ultimii ani de conflictele armate proruse din estul țării, Ucraina ia decizii care își transformă vecinii, din aliați, în dușmani.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat pe 25 septembrie o nouă lege a educației, prin care învățământul în limbile minorităților naționale va fi permis doar în grădinițe și în școlile primare, în timp ce în licee și facultăți predarea se va face doar în limba națională.
Potrivit autorităților ucrainene, actul normativ ar face parte din măsurile luate de guvern pentru a reforma învățământul, ceea ce ar fi de natură „a îmbunătăți calitatea educației“ și „a ajuta Ucraina în drumul său spre Uniunea Europeană“.


„Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine“, spunea președintele Petro Poroșenko.

Școlile în limba română, pe cale de dispariție

Noul act normativ a provocat nemulțumirea membrilor comunității românești, care au avertizat că școlile cu predare în limba maternă sunt pe cale de dispariție. Ei au semnat și un apel către președintele Ucrainei, prin care solicită respingerea prin veto a legii, motivând că ea poate da naștere la conflicte și instabilitate.


Deputatul ucrainean de origine română Grigore Timiș, prezent la sesiunea Radei Supreme când a fost votată legea în parlament, a protestat prin neparticiparea la vot și retrăgându-și cartela din sistemul electronic. Degeaba însă toate aceste proteste, până la urmă s-a promulgat!

Nemulțumiri ale societății civile

„Etnicii români în mare măsură au fost neglijați, mai ales în perioada de până la Revoluție, în general nu se vorbea nimic despre noi, despre Nordul Bucovinei, despre Ţinutul Herța, despre probleme și despre tragedia poporului român în perioada de după război“, declara președintele Fundației Culturale „Casa Limbii Române“, academicianul Vasile Tărâțeanu.

Potrivit datelor MAE ucrainean, în această țară trăiesc azi aproximativ 400.000 de etnici români, cei mai mulți locuind în regiunea Cernăuți. Aceia care au și cetățenia română nu pot să dețină funcții publice ori să lucreze în instituții de stat.

„Ucrainizarea școlilor din satele românești conduce la deznaționalizarea lingvistică și etnică a românilor (moldovenilor) din Nordul Bucovinei. Dacă acest proces va continua, peste câteva decenii se va vorbi despre comunitatea românească din regiunea Cernăuți doar la timpul trecut. Încă nu e prea târziu să se ia măsuri pentru a zădărnici această sumbră perspectivă identitară. Urmează doar să fie înțelese și fructificate în timp util avantajele cunoașterii limbii române pentru cei care s-au născut români în regiunea Cernăuți“, este părerea istoricul Constantin Ungureanu, originar din Nordul Bucovinei.

Românii din Odessa sunt discriminați

„Pe 25-26 decembrie 2016 am fost în regiunea Cernăuți din Ucraina (regiunea este formată din Bucovina de Nord, Herța și Basarabia de Nord). În regiunile Cernăuți și Transcarpatia românii au voie să fie români. Populația ucraineană majoritară privește ca normală păstrarea identității naționale la minoritățile etnice de acolo. Această atitudine are o veche tradiție. În schimb, românii din regiunea Odessa nu au practic dreptul deplin de a fi români nici măcar în noua Ucraină democrată. În regiunea Odessa se spune că unele instituții și unii demnitari nu se bucură atunci când românii își afirmă deschis identitatea și dorința de a utiliza limba maternă română în ­școli, biserici și media. Aceasta a fost o tristă tradiție în regiunea Odessa și unii români se tem și acum, când nu mai este cazul, că vor supăra autoritățile dacă afirmă că sunt români. Pentru regiunea Odessa este o surpriză mare când un om precum rectorul universității din Izmail îi tratează cu respect pe românii de aici și cultivă relații de colaborare cu România“, a povestit Viorel Dolha, un român care a vizitat la sfârșitul anului trecut comunitățile de români din Ucraina.

Noua lege a educației contravine Constituției Ucrainei și convențiilor UE
Mai mulți lideri ai asociațiilor culturale românești din Ucraina au trimis o scrisoare deschisă liderilor politici de la Kiev, precum și Reprezentanței UE în Ucraina, în luna februarie 2017. Ei protestau faţă de proiectul noii legi a educației.

„Administrația actuală a Ucrainei, în pofida legislației ucrainene, desfășoară presiuni în creștere asupra drepturilor minorităților naționale. Numărul școlilor românești din regiunea Cernăuți după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de materii în aceste școli fiind trecute forțat la predarea în limba ucraineană, lucru pe care nu și l-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic; documentația în școlile cu limba română de predare a obiectelor e completată doar în limba ucraineană. Recentul plan-model de învățământ pentru clasele X-XII al instituțiilor de învățământ general, pentru anul de învățământ 2017/2018, a stârnit indignarea și repulsia comunității române din regiunea Cernăuți. Dispariția din componentul invariativ al planului de învățământ a limbii române (limbii materne) și a literaturii române e o încălcare fără precedent a drepturilor noastre, pe care nu și-a permis-o nici regimul totalitar stalinist. Includerea limbii materne în categoria obiectelor de profil opțional duce inevitabil la dispariția orelor de limbă maternă în proporție de 90%. Realizarea acestui plan e un pas în plus spre asimilarea comunității românești din Ucraina, care constituie 0,5 milioane din populația țării. Asemenea tentative noi le înțelegem ca încercări de lezare directă a dreptului de studiere a limbii materne și a literaturii, prin aceasta încălcându-se o serie de legi ale Ucrainei și mai multe convenții europene, ratificate de Ucraina“, se arăta în document.

Noua lege a educației încalcă art. 22 din Constituția Ucrainei, care prevede că la adoptarea de legi noi și decizii nu este permisă restrângerea drepturilor și libertăților existente Aceasta intră în contradicție și cu art. 6 din legea privind minoritățile naționale, potrivit căreia statul garantează dreptul la instruire în limba maternă în instituțiile de stat.

Și art. 14, pct. 2, din legea Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale stabilește că statul este obligat să asigure „condiții adecvate pentru predarea limbii minorității respective sau pentru studierea în această limbă“.

Partea a II-a, art. 7, din Carta Europeană privind limbile regionale și ale minorităților stipulează că țările trebuie să stabilească „formele și mijloacele adecvate de predare și de studiere a limbilor regionale și ale minorităților la toate nivelurile“.

Dispare una dintre cele mai mari comunități istorice românești

Mai multe organizații ale Alianței pentru Centenar au protestat în fața Ambasadei Ucrainei la București.

„Ne alăturăm demersurilor românilor din Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Maramureşul istoric şi Sudul Basarabiei şi solicităm autorităţilor ucrainene să respecte prevederile constituţionale şi legislaţia internaţională în materie de drepturi ale minorităţilor naţionale şi să revină asupra deciziei de a interzice învăţământul în limba maternă. Totodată, cerem Preşedinţiei României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să nu îi abandoneze pe cei aproape 500.000 de români din Ucraina. Dacă dispar şcolile, dispare una dintre cele mai mari comunităţi istorice româneşti“, a declarat Mihai Nicolae, preşedintele Institutului „Fraţii Golescu“ pentru românii de pretutindeni.

Ambasadorul Ucrainei încearcă să-i aburească pe toți

„Nu este vorba aici despre închiderea şcolilor, cum este vorba de două săptămâni. Nu se închide nicio şcoală în Ucraina, unde predarea este acum în limba minorităţii respective. Nu vorbim despre profesori care vor fi daţi afară pentru că acum predau în limba română discipline şi nu pot preda în limba ucraineană“, spunea Olescandr Bankov (foto), ambasadorul Ucrainei la București. El a mai precizat că reforma învățământului se va aplica treptat. „Legea introduce învăţământul în limba ucraineană, potrivit articolului 7. Introduce învăţământul începând cu şcoala secundară, clasa a V-a, introducerea graduală a predării în limba ucraineană. Aici se înţelege că elevii care beneficiază de învăţământul în limba maternă, în limba unei minorităţi naţionale, pe teritoriul Ucrainei, care au predarea în limba maternă, nu pot trece brusc la predarea în limba ucraineană şi de aceea introducerea este graduală.“

Cum se va derula procesul de asimilare

Prin noua lege, disciplinele care se predau în limba română vor fi treptat înlocuite cu alte materii ce vor fi predate în limba autohtonă.
Prima etapă a reformei va începe la 1 septembrie 2018 și are în vedere grădinițele și clasele primare. Cea de-a două fază se va aplica din 2022 și va viza învățământul gimnazial. Din 2027 va intra în vigoare și la liceu. Întrucât învățământul în limba maternă va fi scos din programa școlară treptat, acest drept va fi „realizat prin unele instituții aparte, clase, grupe cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană“, după cum se arată în art. 6 din lege.

Ungaria amenință Ucraina

Autoritățile de la Budapesta au spus că se vor opune intrării Ucrainei în UE. „Ungaria va bloca toate demersurile în interiorul Uniunii Europene care ar reprezenta un pas înainte în procesul Ucrainei de integrare europeană în spiritul programului Parteneriatului Estic“, declara ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, potrivit agenției MTI. „Putem garanta că tot acest lucru va fi dureros pentru Ucraina în viitor“, a mai subliniat acesta pe site-ul MAE ungar.

Școli din trei sate ale comunei Mămăliga, desființate

Școli din trei sate care aparțin comunei Mămăliga din raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, au fost desființate în anul trecut. „Astăzi se închid clasele superioare, mâine clasele medii şi peste puţin timp ne trezim că nu mai avem şcoală românească. Doar este cunoscut faptul că un sat fără şcoală nu are viitor!“, spunea unul dintre localnici, doamna Elena din satul Nesvoia.
Pe lângă reformele din educație, s-a adăugat și lipsa fondurilor pentru întreținerea lor. În luna mai 2016, consiliul local, la solicitarea primarului Arcadie Șova, a votat desființarea claselor a X-a și a XI-a cu predare în limba română.

Clasa politică reacționează tardiv

În urma deciziei luate de guvernul din Ucraina privind interzicerea învățământului în limba română, autoritățile de la București și-au exprimat hotărârea de a cere ajutorul forurilor superioare europene pentru respectarea drepturilor minorității române.

„MAE va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educației din Ucraina. MAE solicită ferm autorităţilor ucrainene să ­adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de a învăţa în limba lor maternă“, se arată în comunicatul MAE român.

Președintele Klaus Iohannis n-a mai mers în Ucraina

Șeful statului a anunțat săptămâna trecută că și-a anulat vizita în Ucraina, programată pentru luna octombrie. „Când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic“, declara președintele.
„Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina“, a mai precizat el.

Europarlamentarul Laszlo Tokes

În timpul Conferinței de la Oradea a Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic, Laszlo Tokes a criticat noua lege a educației din Ucraina, considerând că este astfel limitat dreptul de învățare în limba maternă a etnicilor români. „Suntem alături de românii şi maghiarii din Ucraina, ceea ce se întâmplă acolo este revoltător.“

Președinții celor două Camere ale Parlamentului – declarație comună

„Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomaţiei parlamentare, în plan bilateral, urmând ca o delegaţie formată din deputaţi şi senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente, în scopul soluţionării conform standardelor europene a situaţiei create de promulgarea legii educaţiei în raport cu învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Vom acţiona cu stăruinţă şi în cadrul organizaţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale şi Comisia de la Veneţia) pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educaţiei din Ucraina“, se arată într-un comunicat comun semnat de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.

„Să se remedieze“!

După votarea legii educației în parlamentul ucrainean, președintele Camerei Deputaților spunea că autoritățile române trebuie să ia măsuri.
„Trebuie să facem toate eforturile să se remedieze, pentru că nu este un tratament corect pentru comunitatea românească ce trăieşte în Ucraina. Este foarte multă nemulţumire în urma acestei măsuri şi eu cred că Ministerul de Externe şi toţi cei din statul român care au competenţe în politica externă trebuie să se activeze rapid.“

„Aş dori să vă implicaţi în situaţia deosebită din Ucraina. Noi avem ditamai problema naţională cu o şcoală, acolo ni s-au închis toate“, a spus Tudose.

Un proces stalinist

„Îmi exprim indignarea şi revolta cu privire la legea educaţiei adoptată de parlamentul Ucrainei, lege care închide şcolile româneşti, desfiinţând dreptul a jumătate de milion de români din Bucovina de Nord, Maramureşul istoric şi Basarabia de Sud (regiunea Odessa) la educaţie în limba maternă. Cerem Guvernului României să facă demersuri, în regim de urgenţă, pe lângă guvernul Ucrainei, pentru stoparea acestui proces stalinist de deznaţionalizare a comunităţii româneşti. În acelaşi timp, cerem Ministerului de Externe să iniţieze de urgenţă discuţii cu Înaltul Comisariat pentru Minorităţi în vederea efectuării unei vizite la Kiev pentru stoparea procesului de închidere a instituţiilor de învăţământ cu predare în limba română“, declara Eugen Tomac.

Soluții alternative la fel de tardive

„Pregătim un act normativ care să ne permită să acordăm un pachet educaţional pentru elevii etnici români din Ucraina, astfel încât aceştia să poată opta, în continuare, până la intrarea legii în vigoare, pentru învăţământul în limba română. De asemenea, înţelegem că ministrul Educaţiei va avea o întâlnire cu omologul său în următoarele zile şi vom încerca să discutăm cu partea ucraineană modalităţi prin care să obţinem un regim separat pentru etnicii români din Ucraina, astfel încât să menţinem formula actuală a învăţământului în limba română“, a spus ministrul românilor de pretutindeni, Andreea Păstârnac, în fața comisiei de specialitate din Senat.

Statul român acordă aproximativ 100 de burse pe an pentru tinerii români din Ucraina, în timp ce Republica Moldova beneficiază de 6.000 de burse. „Nu sunt suficiente“, preciza Areta Moșu, de la Fundația „Ad Astra“ din Iași.

Măsurile trebuiau luate mai devreme

Senatorul PSD Nicolae Moga a criticat însă demersurile întreprinse până acum de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. „Nu e suficient. Iertaţi-mă, ar trebui să facem mult mai mult, pentru că legea a fost promulgată, greşelile au fost făcute până la promulgarea legii. Din punctul meu de vedere, trebuia să intensificăm relaţiile bilaterale, trebuia să facem delegaţii, că ştim de mult lucrul acesta. Acei români din Ucraina acum sunt lăsaţi de izbelişte. Haideţi să facem un demers la nivelul Uniunii Europene, cu un demers asupra Ucrainei, pentru că şi Ucraina are nevoie de sprijinul Uniunii Europene. Părerea mea este că am pierdut, din păcate, trenul. Trebuia să facem lucrurile acestea mai devreme.“

400.000 de români trăiesc în Ucraina

62 de școli au rămas în regiunea Cernăuți, din 96 în anul 1991

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Giulia Anghel 56 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.