Ucraina este gata să discute despre eventualitatea suspendării sistemului său de tranzit al gazelor, prin care Rusia alimentează Europa, a declarat sâmbătă premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de RIA Novosti. România ar putea fi afectată într-o mai mică măsură deoarece foloseşte gaz şi din producţia proprie.
Premierul ucrainean Mikola Azarov i-a avertizat pe oficialii Comisiei Europene că şi-ar putea suspenda tranzitarea gazelor şi a spus că Europa, Ucraina şi Rusia trebuie să ia împreună decizii cu privire la sistemul ucrainean de tranzit al gazelor.
Capacitatea sistemului ucrainean permite pomparea a 150 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, dar în prezent doar 80 de miliarde de metri cubi de gaz tranzitează Ucraina.
„GTS înseamnă un sistem de conducte, compresoare şi o uriaşă echipă care operează sistemul. Toate aceastea aduc pierderi şi de ce am suporta noi pierderi? Poate că ar trebui să renunţăm la acest sistem? Nu noi vom suporta consecinţele”, a declarat Azarov, care a participat la o conferinţă internaţională găzduită de Ialta.
Moscova a lansat la începutul lunii conducta Nord Stream şi a semnat săptămâna trecută împreună cu partenerii săi străini acordul pentru construirea South Stream, ambele gazoducte ocolind Ucraina. Nord Stream va lega Rusia de UE prin Marea Baltică, în timp ce South Stream va trece pe sub Marea Neagră. Ucraina s-a oferit, de altfel, să gazduiască pe teritoriul său conducta South Stream, economisindu-se astfel din costurile mari ale unei conducte subterane, dar a fost refuzată de Moscova, raţiunea de gazoductului fiind tocmai aceea de a evita Ucraina.
Rusia a început aceste proiecte după mai multe dispute pe tema preţului gazelor care le-a avut cu Ucraina. Aceste dispute au lăsat de două ori Europa fără gazul rusesc în ultimii cinci ani. 80% din gazele importate de UE din Rusia tranzitează Ucraina, iar Europa importă din Rusia o cincime din gazul pe care îl consumă.
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici va merge la Moscova săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Dmitri Medvedev despre noua dispută pe care cele două ţări o au în legătură cu preţul gazelor. Deşi considerat prorus, Ianukovici cere Moscovei un preţ mai bun la gaze decât cel stabilit de fosta administraţie, în special de fostul premier Iulia Timoşenko, judecată în prezent pentru contractele păguboase încheiate cu Moscova. Medvedev, la rândul său, a acuzat public Ucraina lui Ianukovici că vrea să „mulgă” Rusia. În replică, preşedintele ucrainean a spus că Kremlinul că încearcă să-l umilească şi să desconsidere Ucraina ca stat suveran.
Rusia a respins cererea Ucrainei de a revizui acordul pentru gaze din ianuarie 2009, care, spune Ucraina, a stabilit un preţ exorbitant la gaze şi obligă Kievul să importe mai multe gaze decât ar avea nevoie. Rusia spune că un nou acord poate fi încheiat numai dacă Ucraina se alătură unei uniuni vamale cu Rusia, Belarus şi Kazahstan sau dacă permite Gazpromului să-i cumpere sistemul de tranzit al gazelor.
Premierul rus Vladimir Putin a spus vineri că Moscova nu va forţa Ucraina să se alăture alianţei comerciale, dar a spus că îi este „greu să-şi imagineze” că Ucraina va deveni vreodată stat membru al Uniunii Europene şi de aceea ar fi mai avantajos pentru Kiev, din punct de vedere economic, să se alăture uniunii vamale. „Ideea de a schimba direcţia se bazează pe o politică având caracter emoţional. Dacă te uiţi la cifre şi la realitate, ar fi mai benefic să te alături uniunii vamale”, a declarat Putin la un forum economic la Soci.
Aparent în replică la aceste declaraţii, premierul ucrainean Mikola Azarov a spus sâmbătă că aderarea viitoare a Ucrainei la UE este inevitabilă şi a afirmat – cerând voalat ajutorul UE în disputa cu Moscova – că ar trebui ca perspectiva europeană pentru Ucraina să se reflecte în acordul de asociere dintre ţara sa şi UE. Kievul speră să semneze acordul politic de asociere cu UE până la sfârşitul anului acesta, punând bazele şi unei zone de liber-schimb cu UE.
Totuşi, UE încă nu s-a decis dacă să includă sau nu o perspectivă clară de aderare pentru Ucraina în acordul de asociere, iar în opinia lui Azarov aceasta nu este decât o dispută de natură birocratică.
Pe de altă parte, unele state din UE ameninţă că vor bloca semnarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Ucraina, dacă fostul premier Iulia Timoşenko va fi condamnată la închisoare. Ameninţarea, a comentat Azarov sâmbătă, este imorală. „Asemenea chestiuni globale, serioase, cum e integrarea europeană a Ucrainei, sunt atât de importante, încât a le lega de un proces anume nu e numai incorect, ci şi imoral”, a declarat Azarov.
Comisarul UE pentru extindere, Stefan Fule, a afirmat că a primit asigurări că Ucraina va găsi o soluţie la cazul Timoşenko reîncadrând presupusele acuzaţii la o categorie care să nu constituie o infracţiune pasibilă cu închisoarea. Azarov a refuzat să comenteze declaraţiile oficialului UE, dar s-a declarat convins că bunul simţ va prevala în relaţiile cu UE, iar acordurile vor fi semnate.
Timoşenko, principala oponentă a preşedintelui Viktor Ianukovici, este acuzată că, încălcând legea, a obligat, în 2009, compania de stat Naftogaz să încheie un contract dezavantajos cu Gazprom. Timoşenko spune că întregul proces este o vendetă politică a fostului ei contracandidat la prezidenţialele din 2010.
Viktor Ianukovici a declarat sâmbătă că este încredinţat de rezolvarea problemelor cu Moscova, însă a subliniat că Ucraina nu renunţă la strategia sa de a reduce importurile de gaze din Rusia.
Şi premierul Azarov a dat asigurări că Ucraina va plăti la timp pentru gazul rusesc până când va reuşi să schimbe „contractele dezavantajoase” încheiate de Timoşenko.
Ucraina consideră că preţul corect pentru gazele ruse ar trebui să fie de 230 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, potrivit ministrului ucrainean al energiei, Iuri Boiko. Ministrul a spus că Ucraina plăteşte 355 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz în trimestrul al treilea al acestui an, iar preţul probabil va creşte la 400 de dolari în trimestrul al patrulea. Ucraina plăteşte în prezent pentru gazul rusesc mai mult decât alte ţări europene, iar preţul de 230 de dolari a fost calculat ţinând cont de preţul pe care Germania îl plăteşte Rusiei, minus taxele de tranzit de pe teritoriul ucrainean, a arătat ministrul energiei.
Documentul semnat în 2009 cu Rusia este un acord pe zece ani şi leagă preţul gazului de preţul petrolului, ceea ce face ca factura pentru Ucraina să crească.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.