România – campioană la cezariene

Există o mare diferență între țările europene în ceea ce privește nașterile prin cezariană, se arată într-un reportaj BBC. În Marea Britanie, cezariana este aplicată în cazul a peste un sfert din femeile gravide. În Cipru, jumătate din femei nasc prin cezariană, în timp ce, în țara noastră, femeile adoptă această metodă cam în aceeași proporție. Nu există cifre exacte privind numărul româncelor care au ales să nască prin cezariană, dar o explicație pentru acest fenomen ar putea fi.

În România s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de nașteri prin cezariană, deoarece regulile erau foarte stricte înainte de 1990. Legislația actuală prevede că medicul hotărăște dacă este nevoie de cezariană, și nu mama. Și asta, numai pe criterii medicale. Nașterile prin cezariană la cerere nu mai sunt decontate de stat de la 1 martie 2014.

Cifrele vorbesc de la sine

Nașterea prin cezariană la cerere a devenit tot mai frecventă în România în ultimii ani, deși reprezentanții Ministerului Sănătății recunosc că nu au statistici foarte recente. Ultimele date oficiale sunt din 2009, când, potrivit Mediafax, numărul de cezariene era de 63.680, față de 47.255 în anul 2005, la un număr similar de nașteri. Un raport din aceeași perioadă al Organizației Mondiale a Sănătății arăta că peste 23% din nașterile din România aveau loc prin cezariană și estima că statul român cheltuiește 4 milioane și jumătate de dolari anual pe cezariene la cerere. Dar tot potrivit aceluiași raport, procentajul de nașteri prin cezariană era mai mare în Italia, Germania, Statele Unite, Canada sau Australia decât în România. La polul opus se află Suedia, unde doar 17% din femei nasc astfel.

Procentaj mai mare în clinicile private

Există, e drept, statistici neoficiale care spun că în ultimii ani procentajul nașterilor prin cezariană la cerere ar fi crescut cu peste 40%. Iar în clinicile private, procentajul cezarienelor ar fi chiar de 60%. Până în 2014, statul deconta 3.500 lei pentru o cezariană maternităților private cu care avea contract. Acest decont a fost însă desființat prin noul contract-cadru care a intrat în vigoare în martie 2013, ceea ce a dus la scumpirea nașterilor la privat. Din martie 2014, Ministerul Sănătății nu mai plătește nici pentru cezariană în maternitățile de stat. Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, statul român are cheltuieli de aproximativ 250 dolari pentru o astfel de operație. Neoficial, se spune că „atențiile“ date în maternități pentru o cezariană ajung în prezent la peste 400 euro în Capitală și în jur de 300 euro în spitalele din provincie.

Motive: mame minore sau gravide care nu și-au făcut controalele

Operația de cezariană durează între 30 și 60 de minute și nu este o intervenție ușoară. Riscurile pot apărea în orice moment, iar complicațiile pot pune în pericol atât viața mamei, cât și pe cea a copilului. „Noi am operat acum o gravidă care se afla la a doua naștere. Prima prin cezariană. Medicii se află sub o presiune psihică enormă pentru că este vorba despre viața mamei, dar și a fătului“, spune Marius Craina, manager la Spitalul Județean Timișoara.
Medicii au mai multe explicații pentru această creștere a numărului de cezariene. Printre acestea se regăseşte și numărul mare de mame minore, dar și de femei care merg la medic doar când le vine sorocul.
„Procentajul de cezariene a ajuns în unele clinici la 50%, 60%, 65%, 70%. Sunt foarte multe nașteri în România la tinere minore. Sunt chiar tinere care până la 18 au 1, 2 sau 3 copii. Procentajul de mame care nu efectuează niciun control prenatal, nicio investigație prenatală este din ce în ce mai mare“, afirmă Marius Craina, manager la Spitalul Județean Timișoara.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.