România, codaşă în UE la venirea de turişti străini

Avem printre cele mai puţine înnoptări la non-rezidenţi la nivel de UE. Bulgaria şi Ungaria, ţări cu care teoretic trebuie să concurăm, sunt departe de noi. România nu a atins încă în 2013 vârful din turism din 2007. Cum arată top 5 în UE.

Pe hârtie stăm bine

Conform ultimelor date publicate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică, în 2013, numărul turiştilor străini înregistraţi în unităţile de primire (hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, campinguri etc.) a fost de 1.714.500. Comparativ cu anul 2012, se înregistrează o creştere cu 61.100 de turişti. În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, tot conform INS, avem în cazul turiştilor străini un număr de 3.471.200, cu 179.700 mai multe decât în 2012.

După cum se vede, ambii indicatori (turiştii înregistraţi şi numărul de înnoptări reprezintă principalii indicatori economici din turism – n.a.) sunt pe plus. Nu sunt creşteri mari, dar sunt totuşi creşteri faţă de 2012. Totuşi, acest „plus” faţă de 2012 nu reprezintă în niciun caz un semnal privind o revigorare a turismului românesc, nu reprezintă un semnal că România a devenit mai atractivă pentru turiştii străini. Din contră. Alte „seturi” de comparaţii ne arată de fapt unde suntem.

În coada Uniunii Europene

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, România se află plasată pe unul din ultimele locuri între statele din UE. Vă prezentăm situaţia de la nivelul UE din 2013 în ceea ce priveşte înnoptările dată publicităţii de Eurostat (Situaţia în ceea ce priveşte numărul de turişti înregistraţi în unităţile de cazare în 2013 la nivel de UE nu a fost dată încă publicităţii de Eurostat – n.a.).

Top 5 – state cu cele mai multe înnoptări înregistrate în 2013

1. Spania – 251,9 milioane
2. Italia – 179,6 milioane
3. Franţa – 132,2 milioane
4. Marea Britanie – 116,7 milioane
5. Austria – 78,1 milioane

Top 5 – state cu cele mai puţine înnoptări înregistrate în 2013

1. Letonia – 2,7 milioane
2. Lituania – 2,8 milioane
3. România – 3,5 milioane
4. Estonia – 3,9 milioane
5. Slovacia – 4,3 milioane

După cum se poate observa, decalajul la număr de înnoptări dintre România şi principalii 5 competitori pe piaţa turistică europeană este unul imens. În ceea ce priveşte poziţia României în topul statelor cu cel mai mic număr de înnoptări, situaţia este de fapt şi mai „neagră”. Cele două state care sunt sub noi, Letonia şi Lituania, au împreună o suprafaţă de 129.789 km2, faţă de 238.391 km2 cât are România, şi implicit mult mai puţine unităţi de primire a turiştilor. Practic se poate spune că de fapt România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte înnoptările la nivelul Uniunii Europene.

Efectiv pe ultimul loc ne aflăm însă la procentul de înnoptări al turiştilor străini (raportul înnoptărilor dintre turiştii autohtoni şi cei străini – n.a.), România are ultimul procent din UE – 18%. Imediat lângă noi se află cu 20% Polonia şi Germania. Numai că la Polonia acest 20% reprezintă 12,5 milioane de înnoptări, iar la Germania reprezintă 71 de milioane de înnoptări. Cele mai mari procente le întâlnim la Malta – 96%, Cipru – 93%, Croaţia – 92%, Grecia – 79% şi Austria – 71%. Este adevărat, la primele 2 clasate, numărul turiştilor autohtoni este extrem de mic, explicabil dacă ţinem seama că, însumate, cele două ţări au o populaţie mai mică cu 65% decât are Bucureştiul. Croaţia are şi ea o populaţie redusă, 4,2 milioane de locuitori, iar cei mai mulţi îşi fac vacanţele în alte ţări.

Faţă de cine trebuie să ne raportăm

Orice comparaţie sau tentativă de a concura statele din „big five” (dar şi următoarele 10-12 clasate) este o utopie. Numai Elena Udrea în acţiunile ei propagandistice declara aiurea, la inaugurarea unei pârtii de schi, că Poiana Braşov va aduce turişti care preferau staţiunile de sporturi de iarnă din Austria. România trebuie să se raporteze la situaţia a doi vecini: Bulgaria, care are şi litoral şi staţiuni montane şi cu Ungaria, care nu are nici una, nici alta, dar are o capitală foarte căutată, zona de agrement Balaton şi mai multe staţiuni de băi termale. Din păcate, comparaţia nu ne avantajează. În ultimii 9 ani, situaţia înnoptărilor străinilor a fost următoarea în cele trei ţări:

România

• 3.464.134 (2005)
• 3.242.105 (2006)
• 3.586.439 (2007)
• 3.359.244 (2008)
• 2.667.666 (2009)
• 2.766.581 (2010)
• 3.066.882 (2011)
• 3.291.504 (2012)
• 3.471.200 (2013)

Bulgaria

• 11,6 milioane (2005)
• 11,9 milioane (2006)
• 12,0 milioane (2007)
• 11,7 milioane (2008)
• 9,4 milioane (2009)
• 10,5 milioane (2010)
• 12,4 milioane (2011)
• 13,4 milioane (2012)
• 14,3 milioane (2013)

Ungaria

• 10,7 milioane (2005)
• 10,0 milioane (2006)
• 10,1 milioane (2007)
• 10,0 milioane (2008)
• 9,2 milioane (2009)
• 9,3 milioane (2010)
• 9,9 milioane (2011)
• 11,3 milioane (2012)
• 12,0 milioane (2013)

Din prezentarea acestor date se pot observa următoarele:

1. Pe tot parcursul celor 9 ani (şi chiar şi înainte), numărul de înnoptări ale străinilor înregistrate în Bulgaria şi Ungaria a fost net superior celui înregistrat în România
2. În 2013, Ungaria a avut de 3,5 ori mai multe înnoptări decât România, iar Bulgaria de 4,2 ori mai multe decât România.
3. În anul de criză maximă, 2009, Ungaria a avut o scădere de 14,02% în ceea ce priveşte înnoptările, Bulgaria o scădere de 21,7%, iar România o scădere de 25,7%.
4. Ceea ce este însă chiar alarmant – indiferent de decalajul dintre România şi cele două ţări vecine – este faptul că România, în ciuda creşterilor înregistrate după anul de vârf al crizei, nu a atins încă numărul maxim de înnoptări, concret, cel din 2007. În schimb, Ungaria a depăşit cu 12,14% „vârful” ei din 2005, iar Bulgaria cu 19,16% „performanţa” din 2007.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.