România din spatele protestelor

Pe când toată lumea a fost atentă la proteste, de dimineața până seara acestea fiind subiectul predilect al știrilor de la TV și din presa scrisă, foarte puțini s-au întrebat ce anume se întâmplă în spatele evenimentului principal. Ce subiecte sunt ignorate de toată lumea, ce se întâmplă prin birouri, în spatele unor uși închise complet opiniei publice.

Ne-am uitat peste știrile ultimelor zile, cele care doar la prima citire puteau părea neînsemnate, am citit legi și ordonanțe și ne-am întrebat cui au folosit. Vă spunem și dumneavoastră cum a arătat România dincolo de proteste.

Rateuri în economie

În primele zile ale protestelor, moneda națională s-a depreciat în raport cu euro până la un nivel foarte aproape de cel din iunie 2013 – 4,55 lei/euro, dar și-a revenit marți, ajungând la un maxim în ultimele trei luni. De la 1 februarie am avut parte de mai multe schimbări fiscale, în ceea ce privește salariul minim, regimul de impozitare a microîntreprinderilor, scutiri de taxe etc. Pe acest fond, banii pe care România dorește să îi atragă de pe piața internă și de pe cea externă devin din ce în ce mai scumpi. De mitingurile din marile orașe au profitat marii jucători de pe piața de telecomunicații, pentru că traficul de date în rețele mobile ale Orange, Vodafone, Telekom și RCS&RDS s-a dublat, iar în Piața Victoriei din București, de exemplu, rețelele mobile au înregistrat de multe ori perioade de congestie.

Leul – când sus, când jos

Primele semnale apărute în economie de când au început protestele, în seara spre noaptea când s-a adoptat OUG 13, au apărut la cursul de schimb, cu un leu care a devenit din ce în ce mai slab, ajungându-se la un curs de referință de 4,5337 lei/euro. Scăderile treptate indicau o teamă crescută a investitorilor în economia românească. Marți, 7 februarie, moneda națională și-a revenit, atingând chiar un maxim în ultimele trei luni, euro fiind cotat cu 4,49 lei.

Îngrijorările investitorilor

Tot în primele zile ale protestelor, specialiștii de la Coface susțin că evenimentele de pe scena politică românească, neanticipate, determină investitorii care plănuiau să investească în România să îşi amâne decizia şi să se orienteze către alte pieţe, până ce vor vedea mai multă stabilitate în ţară, sau se aşteaptă la câştiguri mai mari, pe seama creşterii primei de risc. În acest sens, unul dintre fondurile de investiții a renunțat să mai vină în România, deși avea bugetate investiții de 100 de milioane de euro. În același registru, Gigi Becali s-a plâns că, din cauza instabilității politice, a ratat o tranzacție de 23 de milioane de euro cu niște investitori austrieci.
Investitorii străini au dat, de altfel, semnale foarte clare. Camera de Comerț Americană din România (AmCham), care reunește 400 de societăți americane, internaționale și locale, Consiliul Investitorilor Străini, cu 130 de companii membre, ale căror investiții cumulate reprezintă în jur de 40 miliarde euro, și Romanian Business Leaders, comunitate formată din antreprenori și executivi români, înființată din 2011, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Guvernul a adoptat o serie de modificări la Codul penal. AmCham a acuzat modul netransparent de adoptare a acelor ordonanțe, CIS a cerut să se continue lupta anticorupție, iar RBL a amintit că nimeni nu e mai presus de lege.

Facilități pentru studenți

Singurele mișcări ale Guvernului din seara de 31 decembrie până acum, în afara adoptări celor două ordonanțe și apoi abrogarea OUG 13, au vizat introducerea gratuității pentru studenți la călătoriile pe calea ferată și aprobarea unui memorandum cu tema: Aprobarea declasificării stenogramelor cuprinzând dezbaterile din şedinţele Guvernului desfăşurate la data de 18.05.2016 şi la data de 31.01.2017, când au fost adoptate ordonanțe pentru modificarea Codurilor penale.

Bani mai scumpi

Ministerul Finanțelor se împrumută tot mai scump de la băncile interne, iar prima de risc a României s-a majorat de când au început mișcările de stradă. Luni statul a vândut obligaţiuni în valoare de 323,65 milioane lei, scadente la 19 decembrie 2022, uşor peste suma programată, pentru care băncile vor primi un randament mediu anual de 3,30%, peste nivelul din licitaţia precedentă pentru aceeaşi scadenţă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României. Obligaţiunile emise de stat au o rată a cuponului de 3,5%, iar în urma licitației, randamentul maxim oferit de stat a fost de 3,31%, iar cel mediu, de 3,30% pe an. La licitația care a avut loc la mijlocul lunii trecute, pentru obligațiunile de stat, cu scadența în 19 decembrie 2022, Finanțele au reușit să adune de la bănci 775,4 milioane de lei, la un randament mediu de 3,14% pe an, apropiat de costul din decembrie.

Statul român intenționează să împrumute în această lună de pe piaţa internă 3,9 miliarde lei, din care 1,8 miliarde de lei prin certificate de trezorerie, iar 2,1 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni, la care s-ar putea adăuga câteva sute de milioane de lei prin licitaţii suplimentare. Luna trecută, Finanţele anunţaseră un calendar de împrumuturi de 3,4 miliarde lei, dar au luat efectiv cu împrumutat doar 3,1 miliarde lei.

Prima de risc a României s-a majorat cu 0,3% după declanșarea protestelor în stradă. Țara noastră are acces la un împrumut mai scump pe piețele externe. Conform Deutsche Bank, prima de risc a României, care se calculează direct la costul creditului guvernamental, a crescut de la 1,3%, valoare înregistrată la data de 26 ianuarie, la 1,6% în data de 2 februarie.

Legi în vacarm de vuvuzele

În timp ce Capitala și principalele orașe ale țării sunt inundate în fiecare zi de manifestanții care protestează la adresa Guvernului, parlamentarii aleși pe 11 decembrie au 104 proiecte de legi și propuneri legislative în examinarea comisiilor de profil ale Camerei Deputaților, în perioada 1 februarie-prezent. Dintre aceste proiecte de acte normative, cea mai mare atenție i s-a acordat, atât în Parlament, cât și în presă, Legii bugetului de stat pe anul 2017. Însă procesul legislativ mai include și alte proiecte de legi care merită amintite.

Printre acestea se află două proiecte de legi care contractează finanțări externe de peste 600 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, pentru proiecte de mediu și dezvoltare economică. Potrivit altui proiect, la nivelul administrației publice locale urmează să se înființeze compartimente de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. De asemenea, Camera Deputaților urmează să examineze în ședință plenară proiectul de adoptare a Programului „Case sociale în mediul rural“, prin care categorii defavorizate de populație vor beneficia de acces în locuințe achiziționate de către unitățile administrativ-teritoriale din zonele rurale.

Pe agenda Parlamentului se află și proiecte de acte normative care prevăd modificări ale Codului penal. Fostul senator Ioan Ghișe a obținut adoptarea tacită în Senat a unui proiect care prevede că „omisiunea de a denunța în maxim 30 de zile săvârșirea unei fapte prevăzute de Codul penal se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 6 ani“.

În domeniul educației, un proiect de lege de completare a Legii educației naționale interzice preluarea interimatului funcției de director școlar, până la un nou concurs, de către „persoane care, până la organizarea concursului, au ocupat funcții de director sau director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și care nu au participat la concurs ori s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise“.

Două proiecte de legi modifică Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, obligând managerii spitalelor clinice în care se desfășoară și activitatea de învățământ să fie cadre universitare medicale sau medici primari și să fie absolvenți ai unor cursuri de management sau management sanitar, să fie doctori în științe medicale și să fie numiți cu recomandarea conducerii Universității de Medicină și Farmacie. De asemenea, se introduc unele modificări în prevederile de funcționare ale Colegiului Medicilor din România. (Dan Nicu)

Aberațiile Educației

Cât timp țara protestează, ministrul PSD al Educației, Pavel Năstase, vrea să modifice programele școlare la Istorie și Limba română după niște criterii cel puțin ciudate. Astfel, Istoria predată la ciclul gimnazial va trebui să le formeze copiilor „mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism“. Iar la Limba română, scriitorii clasici ai literaturii române riscă să devină opționali. Proiectele de programe școlare pentru clasele V-VIII prevăd la disciplinele Istorie și Limba și literatura română, lansate spre consultare la începutul lunii februarie, că profesorii trebuie „să stimuleze asumarea multiculturalității și multiperspectivității“, „să prevină orice forme de naționalism“ și să vegheze la crearea unui „comportament empatic intercultural“.

În acest sens, Proiectul de programă școlară stabilește că „în ciclul gimnazial istoria își asumă formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism, de formare de stereotipii și xenofobie“. Autorii programei pentru orele de Istorie vor să îi învețe pe copii și „manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienței istorice și a diversității socioculturale“. Această abilitate le este indusă în clasa a V-a, prin „folosirea jocului de rol pentru însușirea valorilor și comportamentelor cetățeniei democratice“. La orele în care se va învăța despre Europa medievală, elevii vor studia cazul „diversității culturale în lumea românească: Brașov și Cluj“, iar în anul următor, la lecțiile despre „secolul naționalităților“, elevii trebuie „să realizeze un produs care ilustrează contribuția diferitelor civilizații la dezvoltarea patrimoniului cultural comun“. În clasa a VIII-a, se predă Istoria românilor. La capitolul „Evul Mediu românesc“, Ministerul recomandă un studiu de caz: „Diversitate etnică în spațiul românesc“, în timp ce lecția „România în Al Doilea Război Mondial“ vorbește doar despre „Holocaustul din România“.

Literatura română, fără texte din clasici

La rândul său, în programa pentru Limba și literatura română, pentru cursul secundar se stipulează ca materia să „asigure promovarea dezvoltării personale a elevului într-un cadru sociocultural lărgit“. În viziunea autorilor acestor modificări ale programei, materia are ca scop nu învățarea limbii, ci „manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural“. În acest sens, s-a renunțat la obligația ca profesorii de română să includă printre textele literare de bază fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Noua programă stabilește pentru clasele V-VIII că „textele literare și nonliterare originale grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română și universală, prin raportare la cerințele și la nevoile de instruire ale elevilor“. În acest sens, autorii de manuale și profesorii vor avea libertatea să aleagă „texte-suport în măsură să abordeze aplicativ noțiunile de teorie literară“.

Dacă modificările vor fi adoptate în clasa a V-a, copiii vor învăța la Limba română să „asocieze experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi“ și să „identifice tipare privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare“. În clasa a VI-a vor „investiga obiceiuri și tradiții ale comunității în care trăiesc și ale unor comunități aparținând altor etnii“ și vor „analiza tipare privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare“. În penultimul an de gimnaziu, elevii vor compara „tradiții românești și tradiții din alte culturi“, iar în clasa a VIII-a vor „exprima un punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite“. (M.B.)

Politică externă cu sincope și bâlbâieli

Din pleiada de subiecte de rezonanță geostrategică, pe care nu am avut timp să le băgăm în seamă, se numără și dispozițiile ale căror efecte vor fi resimțite într-un viitor încă neprecizat în politica externă.

3 februarie 2017: veniți „cu cățel și cu purcel“ în Piața Victoriei, mii de bucureșteni scandează, cântă și dansează. În același timp, Vladimir Putin, aflat într-o vizită oficială la Budapesta, bătea palma cu ungurii cărora le făcea o serie de propuneri interesante: „Ungaria este un partener de încredere stabil și viabil. Este în interesul ambelor țări să coopereze. Vom găsi o modalitate de a construi rețele de alimentare cu gaz“.

În cursul discuțiilor oficiale, Orban și Putin au stabilit să-și unifice „eforturile antiteroriste“, orice ar însemna, în plan concret, această unificare. Tot Putin a anunțat că Rusia este pregătită să finanțeze 100% proiectul construcției a două noi reactoare nucleare la Paks. Va fi o investiție de circa 12 miliarde de euro. Dar asta nu este tot: s-a anunțat că, la scurt timp după vizita lui Putin, și Donald Trump va efectua o vizită oficială la Budapesta. Ce va câștiga Ungaria și după această vizită? Probabil că nu va primi mai puțin decât i-a promis Rusia lui Putin. Ce face România în tot acest timp? Se rățoiește la toată lumea.

Meleșcanu: „silenzio stampa“

La începutul anului, Teodor Meleșcanu, ministrul român al Afacerilor Externe, le-a cerut miniștrilor din Guvernul Grindeanu să nu aibă întâlniri cu ambasadorii de la București fără să informeze în prealabil ministerul și să aibă avizul acestuia. Ulterior, recomandarea venită de la Meleșcanu s-ar fi extins și la angajații și funcționarii din ministere, chiar și în privința întâlnirilor de lucru cu reprezentanții ambasadelor occidentale din București. Aceste cerințe ale lui Meleșcanu vin în întâmpinarea unor anunțuri publice ale lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, care au afirmat la rândul lor că în privința comunicării dintre demnitarii români și ambasadori, soluția corectă ar fi ca acestea să aibă loc doar cu acordul Ministerului de Externe.

Criticile ambasadelor

De unde să vină supărarea lui Meleșcanu? Poate de la criticile venite din partea unor ambasade occidentale. În primele zile ale acestei luni, ambasadele a șase țări partenere ale României, concret: Belgia, Canada, Franța, Germania, Olanda și SUA, au cerut Guvernului României să nu „dea înapoi“ în lupta anticorupție: „Noi, partenerii internaționali și aliații României, ne exprimăm profunda îngrijorare referitor la acțiunile Guvernului României din noaptea de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele României în ceea ce privește statul de drept și lupta împotriva corupției.“ Pus în fața acelor critici, Meleșcanu a declarat că ambasadele occidentale care au criticat OUG nr. 13/2017 nu s-au informat și că „au citit din presă“ despre ordonanță: „Într-o ambasadă, când se dă o reacție, nu se citește un text, se iau după presă. De foarte multe ori se întâmplă și așa – oamenii care lucrează într-o ambasadă culeg informațiile fie prin contacte personale, fie din media, fie prin alte mijloace care sunt mai puțin ortodoxe“.

OUG 9 dădea liber primarilor să cheltuiască fără limite de la buget

Aproape neobservată a trecut și Ordonanța de Urgență nr. 9/2017, care modifică Legea Finanțelor Publice și permite oricărei primării sau instituții din România să poată semna contracte fără limite și fără asumarea răspunderii penale. Practic, acea ordonanță suspenda aplicarea unor articole din Legea Finanțelor Publice referitoare la creditele de angajament până în 1 ianuarie 2018. Articolul 7, alin (3) din Ordonanța de Urgență specifică: „Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018“.

În aceste condiții, prevederile art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 şi art. 57 lit. b) nu mai sunt în vigoare în 2017. De fapt, articolul 4 din Legea Finanțelor Publice spune foarte clar: „Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.

În vederea realizării acţiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv“. Ieri s-a anunțat că această încercare a Guvernului de a legaliza deturnarea de fonduri a fost oprită prin depunerea unui amendament care anulează Ordonanța nr. 9/2017.

Dacă Ordonanța 14 pică, atunci Ordonanța 13 rămâne valabilă

Consiliul Superior al Magistraturii a respins solicitarea Ministerului Justiției pentru avizarea proiectului de Ordonanță de Urgență a Guvernului de abrogare a OUG privind modificarea Codurilor penale, după ce s-a constatat că a rămas fără obiect. Purtătorul de cuvânt al CSM, Daniela Lecca, a spus că „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ca rămasă fără obiect, solicitarea Ministerului Justiției de avizare a ordonanței de abrogare (n.red. – OUG numărul 14/2017) a Ordonanței 13, având în vedere că aceasta este deja publicată, dispozițiile sale fiind în vigoare încă de la data de 5 februarie“. Dacă Ordonanța 14 pică în Parlament, atunci Ordonanța 13 rămâne valabilă. Luni Ministerul Justiției a transmis către CSM o variantă aproape copy-paste din Ordonanța 13. Singurul lucru care a fost extras din această nouă, dar de fapt veche, variantă, era pragul de 200.000 de lei privind prejudiciul pentru ca abuzul în serviciu să fie pedepsit penal. Ulterior, Ministerul Justiției a retras proiectul, motivând că se dorește elaborarea unuia mai complex, axat pe hotărârile Curții Constituționale. (Vasile Surcel)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.