România, implicată într-un război comercial cu miză uriaşă

Aşa-zisul scandal al cărnii de cal în lasagna de vită din supermaketurile din Marea Britanie ascunde, de fapt, un uriaş război comercial, în care România a fost băgată pentru a fi eliminată de pe agresiva piaţă a furnizorilor de alimente. Dacă autorităţile române nu gestionează rapid şi eficient acest scandal, toţi membrii lanţului industriei alimentare româneşti riscă să fie eliminaţi de pe piaţa comunitară. Miza este uriaşă şi este de ordinul a miliarde de euro, din care o parte ar reveni şi producătorilor români. Doi sunt principalii producători români care sunt autorizaţi pentru a abatoriza şi a comercializa carne de cal: CarmOlimp SA, din Braşov, care aparţine actualului secretar de stat de la Agricultură Valentin Şoneriu, şi Cicalex SA, din Alexandria, care aparţine magnatului din Teleorman Ioan Niculae.

Afacerea “lasagna din carne de cal” are toate ingredientele unei operaţiuni puse la cale de o complicată reţea internaţională – franco-olandezo-britanică -, cu scopul de a obţine uriaşe câştiguri ilegale şi, totodată, de a şterge urmele fraudelor financiare. Pentru că trebuie să spunem aici că substituirea cărnii de vită cu cea de cal aduce venituri ilegale substanţiale – în scandalul recent fiind vehiculată suma de peste 300 de milioane de euro, preţul cărnii de cal fiind mult mai mic decât decât cel al cărnii de vită. În rest, carnea de cal, din animale sănătoase, evident, şi avizată din punct de vedere sanitar veterinar, nu reprezintă vreun pericol pentru sănătatea consumatorilor, aşa cum încearcă să acrediteze presa britanică şi franceză. Aşadar, miza scandalului este ascunderea de către companiile implicate a fraudelor financiare comise precum şi a faptului că şi-au înşelat cumpărătorii. Iar lucrul cel mai simplu pe care îl pot face este să arunce o vină iluzorie pe nişte furnizori de la marginea “imperiului”.

România, ţinta cartelurilor alimentare europene

Producătorii agricoli români au mai avut de suferit în trecut din cauza unor crize apărute în alte ţări europene şi ale căror vinovăţii s-a încercat, cu asiduitate, să fie “transferate” României. Astfel, în vara anului 2011, a izbucnit în Germania scandalul isteric al castraveţilor de seră infestaţi cu Escherichia coli (E-coli), care ar fi provenit din România şi care ar fi provocat victime în rândurile pernsionarilor unui azil. Apoi, autorităţile germane s-au răzgândit şi au încercat să dea vina pe producătorii din Spania, nu le-a ţinut, apoi scandalul s-a stins de la sine, vina aparţinând, de fapt, celor care au pus castraveţii în consum fără a-i spăla sub un jet de apă! Scandalul s-a stins, dar producătorii români au pierdut câteva zeci de milioane de euro, toată producţia fiind refuzată la export şi, pentru a nu se pierde de tot, a fost dată gratis unor entităţi sociale – şcoli, azile, spitale.

Pentru a înţelege şi mai bine miza unui asemenea scandal în domeniul siguranţei alimentelor, este suficient să spunem că în cazul unei epidemii de febră aftoasă, izbucnită în 2001 în Marea Britanie, au fost ucise aproximativ şase milioane de animale iar pierderile agriculturii şi ale lanţului alimentar s-au ridicat la aproximativ 3,1 miliarde lire sterline! Atunci alarma a fost reală şi singura soluţie a fost eutanasierea vitelor, febra aftoasă fiind o boală virală ce afectează toate mamiferele biongulate – vaci, cai, oi, capre, porci, domestice sau sălbatice, răspândirea explozivă a virusului făcând din aceasta cea mai periculoasă boală a animalelor, în principal ca urmare a impactului economic major datorat pierderilor cauzate de moartea animalelor, reducerea producţiilor animaliere şi nu în ultimul rând blocarea comerţului cu animale şi produse şi subproduse de origine animală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Marian Ghiteanu 46 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.