România în destrămare

Proiecția reportajelor din seria dedicată de TVR românilor care viețuiesc în cătunele neștiute din colțuri mai mult sau mai puțin îndepărtate ale țării continuă în muzeul de pe Șoseaua Kiseleff. Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește astăzi, 10 iulie 2017, de la ora 19.00, la Cinema Muzeul Țăranului, proiecția episoadelor 9 și 12 ale serialului „Izolați în România“. Realizatorul, Dite Dinesz, și cameramanul, Marius Danci, vor fi prezenți la discuții, iar intrarea este liberă. „Acum un an urcam prima potecă şi eram doi (cameramanul Marius Danci şi reporterul Dite Dinesz). Azi suntem 120, oameni care ne-am întâlnit la capătul a zeci de poteci din Alba, Maramureş, Suceava, Năsăud, Caraş-Severin, Mehedinţi, Tulcea, Vrancea, Neamţ, Harghita. Oameni care nu s-au întâlnit niciodată, dar au ceva în comun: trăiesc singuri cu aceleaşi rosturi ca acum 100 de ani în mijlocul unor păduri“, spunea Dite Dinesz, realizatoarea seriei de reportaje, atunci când a început difuzarea filmelor sale. Redăm mai jos cuvintele prin care producătorii au surprins atmosfera locurilor dezvăluite în episoadele proiectate azi.

Ultimii doi locuitori din Alba

În munții de deasupra Cheilor Râmeților, pădurea ia locul oamenilor. Case aflate la distanțe mari una de alta, în care mai locuiesc doar bătrâni. Un singur om le mai calcă pragul, cu vești bune sau rele: poștașul din Râmeți. L-am întâlnit și-acum 10 ani, pentru că nu aveai cum să treci pe lângă el, fără să nu îl observi. Pe cal și cu tolba în spate nu duce doar scrisori, ci mai ales vorbe bune pentru ultimii locuitori din cătunele ce țin de Râmeți.

În cătunul Cheia mai sunt doi locuitori și mulți turiști, mai ales vara. Turiștii vin în zona Râmețului pentru a admira sălbăticia, dar oamenii locului suferă când văd poteci peste care s-a așternut pădurea.
La Râmeți se întâlnesc două lumi, dar întâlnirea lor rămâne o întâmplare, pentru că nu se pot ajuta una pe cealaltă.

Maramureș fără biserică

La granița cu Ucraina sunt cătune la care ajungi doar pe jos. Cornățea e cătunul cu școală, fără magazin și, în loc de drum, o potecă de o oră. Învățătoarea străbate poteca în fiecare zi singură și, chiar dacă se teme, mai ales toamna și iarna, e convinsă că, la fel ca și celelalte învățătoare care au fost aici, nu va păți nimic rău. Copiii învață aici până în clasa a IV-a, după care merg în fiecare zi pe jos, câte o oră, până la școala din Cvasnița. Foarte puțini dintre ei mai ajung la liceul din Poienile de sub Munte. De aceea, cei mai mulți tineri sunt plecați la muncă în străinătate, iar în Cornățea mai întâlnești mame care au rămas acasă cu cei mici și bătrâni.

Nici biserică nu au aici, sus, și pentru unii au trecut ani de când nu au mai fost la o biserică. În Cornățea nu există curent electric, doar în casele cu copii, Asociația Free Miorița a montat panouri solare.
Școala din Cornățea e cea mai mică din România, o singură încăpere de 3 metri pătrați, în care învață 14 copii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andrei Radulescu 226 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.