România, înglodată de primari

Ministerul Dezvoltării, condus de feblețea lui Liviu Dragnea, Sevil Shhaideh, va beneficia de un buget de 30 de miliarde de lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) în perioada 2017-2020, de cinci ori mai mare decât suma de care a avut parte Programul în 2013-2016. Plasarea acestei sume imense la discreția unei singure persoane, Sevil Shhaideh, dar de fapt Liviu Dragnea, s-a făcut prin schimbarea discretă a legislației fiscale la începutul acestui an, prin adoptarea a două ordonanțe, 6 și 9. Suma de bani va fi direcționată prin ordin de ministru, adică prin voia lui Sevil Shhaideh, către autoritățile locale, fără să se mai țină cont de bugetul de venituri și cheltuieli ale primăriilor. Adică primarii pot angaja cheltuieli fără număr, fără să răspundă în fața legii. În felul acesta, se elimină abuzul în serviciu, nemaifiind nevoie de celebra ordonanță 13, abrogată.

Ordine secrete

Punerea la dispoziția Ministerului Dezvoltării a sumei de 30 de miliarde de lei comportă riscuri majore, în condițiile în care precedentul Program a beneficiat de numai 5,5 miliarde de lei. Curtea de Conturi a identificat, pe vremea cât ministerul a fost condus întâia dată de Sevil Shhaideh, numeroase abateri, precum înregistrări de sume pe cheltuială fără a analiza cauzele care le-au generat, monitorizări deficitare de finanțări, verificări necorespunzătoare ale modului cum se utilizează fondurile alocate pentru diverse construcții sociale, neurmăriri ale prevederilor legale legate de unele proiecte. De asemenea, la nivelul entităților subordonate sau aflate sub autoritatea ministerului s-au consemnat evidențe eronate ale unor sume în contabilitate, nu s-au identificat prestatori de servicii de utilitate publică, s-au supradimensionat rezultate patrimoniale etc. Acestea sunt câteva dintre constatările făcute de inspectorii Curții de Conturi în urma unor controale la minister și la instituțiile din subordine. Rezultatele auditului au apărut în sinteza Raportului de Audit privind Contul General Anual de Execuție a Bugetului de Stat pe anul 2015.

Înaintea lui Sevil Shhaideh, Ministerul Dezvoltării a fost condus de șeful actual al PSD, Liviu Dragnea, cel care a pus la punct Programul Național de Dezvoltare Locală. Curtea de Conturi a constatat că în perioada 2013-2014 ministerul a alocat fonduri în cadrul PNDL prin ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, în baza unei ordonanțe de urgență aprobate la vremea respectivă de guvernul Ponta. Curtea a arătat cum au fost cheltuite peste 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program de către Dragnea. Inspectorii au descoperit probleme în evaluarea capacității instituționale și organizatorice a ministerului în derularea PNDL: că nu s-au elaborat planuri pentru limitarea consecințelor apariției riscurilor, că nu au existat date din teren, astfel încât nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor, că s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei în niște tabele Excel, că s-au semnat finanțări care urmau să se deruleze în doar câteva zile pentru că se termina anul, că s-au suplimentat fonduri fără nicio verificare sau evaluare etc. Într-una dintre concluzii, Curtea de Conturi susține că MDRAP, condus de Liviu Dragnea, a deținut unele analize, însă acestea s-au limitat la urmărirea numărului de obiective de investiții finalizate raportat la numărul celor finanțate. Întrebarea care se pune este cum va gestiona ministerul o sumă de cinci ori mai mare, fără să existe abateri.

Fără număr, fără responsabilitate

Cele 30 de milioane de lei ar trebui să fie alocate pentru construirea a 2.500 de creșe și grădinițe, reabilitarea a 2.000 de școli, extinderea rețelelor de iluminat public, în special în mediul rural, reabilitarea dispensarelor medicale, construcția de poduri și podețe. Prin Ordonanța 9, aprobată în luna ianuarie, se suspendă, pentru prima oară printr-un act normativ, mai multe reguli de execuție bugetară privind creditele de angajament, adică acele sume pe care autoritățile locale le specifică foarte clar că sunt necesare și pentru următorii ani sau în anul în curs pentru lucrări începute în trecut. Acordarea acestor credite de angajament fără niciun fel de limită pentru autoritățile locale se va contoriza la deficitul bugetar din următorii ani. În plus, se exclude sancțiunea utilizării acestor bani peste anumite plafoane și de la un capitol la altul. Beneficiarii vor fi primarii credincioși partidului de guvernământ.

Plan vast

Ordonanțele 6 și 9 fac parte, susține senatorul liberal Florin Cîțu, dintr-o operațiune mai vastă de punere în joc de către Guvernul PSD a unui cod economic care să includă mai multe acte normative, precum cele două ordonanțe, prin care 30 de miliarde de lei stau doar în pixul ministrului Shhaideh; Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, aprobate de Victor Ponta și dorit a fi prorogate de Liviu Dragnea; Legea răspunderii fiscale, pe care PSD a încălcat-o prin construcția bugetară, întrucât rata de creștere a cheltuielilor publice din acest an, 15% față de 2016, este mai mare decât rata de creștere a PIB-ului nominal, de 7,5%; Legea societăților comerciale, prin care se va crea Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții; Legea evaziunii fiscale; modificările la Codul penal, cu încercări de genul ordonanței 13, prin care să se dezincrimineze abuzul în serviciu.

Cum s-a ajuns la suma de 30 de miliarde de lei

„Anul trecut, la nivelul ministerului s-au depus solicitări pentru obiective de investiţii (…) în valoare de 29,7 de miliarde de lei. În momentul în care fundamentăm un buget, îl fundamentăm pe ceea ce a existat ca nivel de solicitare în anul anterior. Ordonanţa 9, de asemenea, asigură multianualitatea proiectului de buget. (…) Aceste 30 de miliarde nu există în cash, deci există doar la nivel de credite de angajament, ca să putem încheia contracte de finanţare. Cash-ul în sine este doar la nivel de două miliarde în acest an pe PNDL. Deci asigurăm contractele pe patru ani de zile, iar plata acestora este de patru ani de zile“”, a justificat ministrul Sevil Shhaideh cum s-a ajuns la suma de 30 de miliarde de lei. Ordonanţa de Urgenţă 6/2017, prin care Ministerul Dezvoltării primeşte 30 de miliarde de lei pentru perioada 2017-2020, a fost aprobată în această săptămână de Senat, cu 65 de voturi „pentru“ şi 39 de voturi „împotrivă“ ale PNL, USR şi PMP.

Mircea Coșea, economist

Prejudicii în privinţa deficitului structural

„Din punctul meu de vedere, Ordonanța 9 este mai periculoasă decât ordonanța 13. Ea are un caracter nu neapărat ilegal, dar dă posibilitatea orientării fondurilor în direcția intereselor politice ale ordonatorului de credite, în acest caz, vicepremierul Sevil Shhaideh.

Cred că ordonanța aduce prejudicii în privința deficitului structural. Dacă se iau în calcul toate urmările pe care accesarea unor credite de asemenea proporții (aproape 9 miliarde de euro) le poate avea, deficitul structural ar putea crește, în perspectivă, până la 7%.

Folosirea instrumentului numit „credite de angajament“ obligă statul român, ele angajează țara pe mai mulți ani înainte. Creditele de angajament, în mod normal, se iau pentru achiziții mari, militare sau civile. Și nu există nicio garanție că un guvern va funcționa pentru un ciclu electoral de patru ani. Prin urmare, ceea ce face acest guvern acum va obliga și guvernele viitoare. Creditele de angajament se contractează, în mod normal, în urma unui consens la nivelul clasei politice, al puterii și opoziției, sau în urma unui consens în Parlament.

În concluzie, Ordonanța 9 ar trebui revăzută sau eliminată, pentru că introduce incertitudine în politica fiscală.“

Norel Moise, redactor-șef Piața Financiară

„În condiţiile în care cheltuielile făcute de stat – fie că vorbim despre Guvern, administraţii locale sau alte instituţii publice – sunt percepute, pe bună dreptate, ca având o eficienţă minimă în România, adoptarea unui astfel de act normativ nu poate fi decât nocivă. Orice economie de piaţă presupune lucrul cu bugete în care cheltuielile trebuie să fie acoperite cu venituri. Dacă cheltuielile sunt, de obicei, certe, veniturile sunt incerte. În contextul noului act normativ, se induce un caracter incert şi în partea de balanţă aferentă cheltuielilor. Dacă ne dorim o economie de piaţă funcţională, atunci e obligatoriu ca în ceea ce priveşte cheltuielile, acestea să se se supună unor reguli simple şi certe – economice, de legalitate şi, nu în ultimul rând, de transparenţă. A da mână liberă la cheltuieli suplimentare, fără un control, înseamnă încă o risipă făcută de la cel mai înalt nivel. Iar limitele vor fi întinse şi mai mult de prevederea care dă posibilitatea ordonatorilor de credite să mute după bunul-plac bani angajaţi de pe un proiect pe altul. Factorul predictibilitate va rămâne încă o dată doar un termen din DEX. Am încercat să găsesc şi o utilitate pentru prevederile acestei OUG 9/2017. Însă concluzia ce s-ar putea trage după adoptarea acestui act normativ ar fi că obiectivele la care se angajează ordonatorii de credite din zona publică sunt din start prost programate, studiile de fezabilitate nu stau în picioare şi toată lumea se aşteaptă la depăşiri de bugete. Aşa ceva nu e de acceptat decât în vreme cu inflaţie impredictibilă! Un astfel de act legislativ, fie el şi cu prevederi cu caracter limitat în timp, ne îndepărtează şi mai mult de normalitatea care ar presupune că un guvern elaborează bugete multianuale şi, în cazul celui curent, nu are nevoie decât de cel mult o rectificare.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.