România, între Berlin şi Veneţia, Chişinău şi Stockholm

Festivalul Internaţional de Film Est-European de la Cottbus

Între 5 şi 10 noiembrie are loc “Festivalul Internaţional de Film Est-European” de la Cottbus/ Germania, dedicat celor mai recente producţii cinematografice de calitate provenite din Europa de Est. Institutul Cultural Român din Berlin sprijină în calitatea sa de partener cu tradiţie îndelungată al festivalului prezenţa românească la Cottbus.

Cinematografia din România este şi anul acesta la loc de cinste cu o serie importantă de producţii recente de film atât de lungmetraj, cât şi de scurtmetraj.

Filmul „Roxanne“, în regia lui Valentin Hotea, a fost invitat în competiţia de lungmetraj a festivalului. „Roxanne” spune povestea lui Tavi Ionescu, de 38 de ani, căruia încă îi place să copilărească. El îşi împarte viaţa între grafica pe calculator, o mamă bolnavă şi Oana, care încă speră ca el să se implice în relaţia lor. Pentru Tavi, totul se va complica însă din ziua în care se hotărăşte să-şi ceară dosarul de la Securitate. Filmul a fost invitat anul acesta şi la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno.

Tot în cadrul competiţiei de lungmetraj a fost selectată şi pelicula „La limita de jos a cerului“, în regia lui Igor Cobileanski, după un scenariu de Corneliu Porumboiu. Filmul îl are ca personaj central pe Viorel, un traficant mărunt de droguri care trăieşte într-un orăşel uitat de lume din Republica Moldova.

În cadrul competiţiei de scurtmetraj participă din România regizorul Andrei Tănase cu pelicula „Claudiu şi peştele”, filmul „Probleme de familie“, în regia Ruxandrei Ghiţescu, precum şi scurtmetrajul „Colecţia de arome”, în regia lui Igor Cobileanski.

Totodată, “Festivalul Internaţional de Film Cottbus” prezintă în cadrul secţiunii “Spektrum” peliculele „Killing Time“, în regia lui Florin Piersic Jr., şi „Lupul“, în regia lui Bogdan Mustaţă.

La secţiunea “Fokus – Osteuropa der Regionen” va fi proiectat filmul „Talking Letters“, a cărui regie este semnată de artistul vizual Pavel Brăila.

“Festivalul Internaţional de Film” de la Cottbus a fost înfiinţat în 1991, cu intenţia de a face simţită prezenţa filmelor din Europa de Est pe piaţa germană şi de a urmări cum reflectă regizorii din fostele ţări socialiste schimbările sociale şi politice din statele lor de provenienţă. De la înfiinţarea sa, festivalul s-a dezvoltat ca un important punct de întâlnire între scena de film est şi central-europeană şi cea germană. Revista “Variety” a enumerat Festivalul de la Cottbus printre cele mai importante 50 de festivaluri din întreaga lume.

Expoziţie dedicată lui Paul Celan, la Veneţia

Expoziţie dedicată lui Paul Celan la Veneţia

Vineri, 18 octombrie, la ora 18.30, în “Mica Galerie” a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Spune adevărul cel ce vorbeşte despre umbre” de Maria Grazia Galatà şi Traven Milovich.

Expoziţia dedicată lui Paul Celan, unul dintre poeţii celebri români care au ales calea exilului, unde poeziile sale au fost considerate „singurul pandant liric al operei kafkiene”, îşi ia titlul de la una dintre cele mai emblematice aserţiuni ale acestuia: “spune adevărul cel ce vorbeşte despre umbre”. Aceasta este cheia de lectură pe care Maria Grazia Galatà şi Traven Milovich au dat-o în cercetarea şi documentarea fotografică a fostului spital psihiatric din Rovigo, văzut în cadrul acestui eveniment ca element de reconstituire a ultimilor ani din viaţă ai poetului român. Adesea, aceste locuri părăsite devin puncte de atracţie din cauza puternicului impact estetic pe care îl au asupra vizitatorului. Astfel, expoziţia de faţă este rezultatul viziunii celor doi fotografi italieni asupra unei conexiuni create între gândurile lui Paul Celan şi vieţile celor care au trăit în acele locuri.

Maria Grazia Galatà trăieşte de mulţi ani în Mestre-Veneţia, este poetă şi, în acelaşi timp, se ocupă cu pasiune de fotografie, nefiind prima dată când se implică în evenimente realizate în urma unor studii despre personalităţi din România. Ca poet a participat “Noaptea poeţilor” din 2005 în cadrul celei 51-a Bienale de la Veneţia, împreună cu Ana Blandiana, la IRCCU Veneţia. În acelaşi an, a participat cu o lucrare foto-poetică la expoziţia din Pavilionului Italiei, curator Philippe Daverio. În 2009, în cadrul “Notte di Luce” la cea de-a 53-a Bienală de la Veneţia, organizată de Marco Rotelli, a expus alte lucrări fotografice. În anul 2011 a colaborat împreună cu artiştii Pinina Podestà şi Robert Quelven la expoziţia dedicată lui Emil Cioran, organizată la centrul cultural “Candiani” din Mestre, în colaborare cu IRCCU Veneţia. Este, de asemenea, autoarea mai multor expoziţii personale şi a luat parte la numeroase expoziţii colective.

Traven Milovich (n. 1976) este un tânăr artist fotograf care deţine un portofoliu considerabil în rândul publicaţiilor de fotografie de artă. În lucrările sale apare o constantă căutare a suprarealismului, a depăşirii realităţii obiective redate de aparatul fotografic.

Expoziţia, organizată cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român, beneficiază de patronajul Primăriei Veneţia şi va putea fi vizitată în “Mica Galerie” a IRCCU Veneţia până la 1 noiembrie.

“Cărţi de călătorie”, la Chişinău

Cărţile de călătorii, la Chişinău

Universitatea de Stat din Moldova în colaborare cu Universitatea “Complutense” din Madrid şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău organizează Conferinţa Internaţională „Cărţile de Călătorii: Un model intercultural de cunoaştere a lumii”. Evenimentul va avea loc în perioada 17-18 octombrie la Universitatea de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.

Tematica conferinţei se va axa pe cercetarea interdisciplinară a cărţilor de călătorii, a conceptului de „călătorie” ca fenomen cultural, literar, istoric, antropologic, religios etc.

Deschiderea oficială va avea loc pe 17 octombrie, la ora 10.00, în Sala Senatului USM.

Coordonatorii Conferinţei vor fi Eugenia Popeanga-Chelaru, de la Universitatea “Complutense” din Madrid, şi Angela Roşca, de la Universitatea de Stat din Republica Moldova.

Din Comitetul de Onoare al manifestării fac parte Valeriu Matei, Membru de onoare al Academiei Române, directorul Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” cu sediul la Chişinău, Juan Ribera Llopis, Carmen Mejía Ruiz, José Manuel Lucía Megías, de la Universitatea “Complutense” din Madrid, Marcello Silvestrini, Universitatea pentru Străini din Perugia, Antonio Nadal Sánchez, Universitatea din Malaga, José María Paz Gago, Universitatea din A Coruña, Spania, Mihai Moraru, Universitatea din Bucureşti, Elena Pîrvu, Universitatea din Craiova, Rafael Elias Pisot Díaz, Institutul “Cervantes” din Bucureşti, Universitatea din Salamanca. Ion Dumbrăveanu, Universitatea de Stat din Republica Moldova, Raisa Ganea, Universitatea de Stat din Republica Moldova.

“Clubul Ilustratorilor” povesteşte la Stockholm

Ilustraţiile la Cenuşăreasa, expuse la Stockholm

În perioada 17 octombrie – 16 noiembrie, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează la sediul său expoziţia de ilustraţie de carte “Se vede ceea ce facem. Clubul Ilustratorilor povesteşte”.

Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 17 octombrie la sediul ICR Stockholm. În deschidere, Sebastian Opriţă, preşedintele “Clubului Ilustratorilor”, şi Adriana Gheorghe Opriţă, membru al clubului, vor prezenta activitatea Clubului Ilustratorilor şi scena de ilustraţie de carte din România. Invitata de onoare a expoziţiei este ilustratoarea şi autoarea Livia Rusz, o legendă a ilustraţiei de carte româneşti, unul dintre ilustratorii de seamă ai Editurii “Ion Creangă”. În cadrul vernisajului, Livia Rusz va lansa ediţia în limba română a cărţii pentru copii “Miskati intervine” (2013, pionier press) şi va dialoga cu editorul Arina Stoenescu despre apariţia acestei publicaţii.

În cadrul expoziţiei, peste 30 de artişti ilustratori de carte, membri ai Clubului Ilustratorilor din România, vor expune imagini şi diverse obiecte prin care vor oferi o reprezentare a celor mai noi tendinţe în ilustraţia de carte românească. Livia Rusz, care expune la sediul institutului doar o mică parte din ampla sa creaţie de peste patru decenii, va prezenta publicului ilustraţiile originale pentru cărţile “Cenuşăreasa” (Editura “Ion Creangă”, 1976) şi “Miskati intervine” (Editura “Origo Press”, 1988).

“Se vede ceea ce facem. Clubul Ilustratorilor povesteşte” este parte a proiectului de colaborare suedezo-român “Harap-Alb”, ce are ca scop înfiinţarea în România a unui spaţiu dedicat cărţii româneşti ilustrate pentru copii şi lecturii după modelul suedez “Junibacken”.

Amintim că în această perioadă are loc la Bucureşti expoziţia paralelă “Vezi ceea ce facem! Asociaţia ilustratorilor şi designerilor de grafică suedezi”, deschisă până pe data de 19 octombrie la “UNAgaleria” – Galeria Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti.

Expoziţia va oferi două momente de creaţie dedicate special copiilor, în data de 19 octombrie, între orele 13.00 şi 17.00, prin atelierul de animaţie pentru copii unde cei mici vor putea testa primele tehnici de animaţie, transformând desenele din imagini în mişcare şi în data de 16 noiembrie, între orele 13.00 şi 17.00, când va avea loc lansarea cărţii bilingve româno-coreene “La est de est” de Anuţa Vârsta.

Expoziţia, care este o colaborare între ICR Stockholm, editura “pionier press”, “Clubul Ilustratorilor” şi “Konstnärsnämnden” (Agenţia guvernamentală care finanţează proiecte artistice), are loc până în data de 16 noiembrie la Institutul Cultural Român de la Stockholm.

George Enescu, omagiat la Londra

Violonistul Remus Azoiţei, la Londra

Muzica lui Enescu a deschis “Zilele Culturii Române” la Reykjavik.

Doi muzicieni de prestigiu, violonistul Remus Azoiţei şi pianistul Eduard Stan, au susţinut un concert de gală pe scena renumitei Opere Naţionale islandeze, “Harpa”.

Organizat de Institutul Cultural Român din Londra, festivalul este primul mare program românesc desfăşurat în Islanda timp de o săptămână, cuprinzând recitaluri de muzică clasică şi contemporană, proiecţii de filme recente, de ficţiune şi documentare, lecturi literare, dezbateri academice, dar şi prezentări turistice, degustări de vinuri şi bucate tradiţionale gătite în manieră fusion cu bucătăria nordică.

La deschidere au fost prezente personalităţi ale diplomaţiei şi vieţii culturale româneşti şi islandeze, iar intervenţii introductiveau aparţinut E.S. Matei-Viorel Ardeleanu, ambasadorul României în Regatul Danemarcei şi Republica Islanda, Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român din Londra, şi Jafet Olafsson, consulul onorific al României la Reykjavik.

Concertul de gală a fost un omagiu adus marelui compozitor român George Enescu şi profesorului său Gabriel Fauré, reflectând virtuozitatea universală şi legăturile muzicale subtile dintre cei doi compozitori, prin două piese reprezentative: “Sonata Nr. 3 în la minor Op. 25, În Caracter popular românesc” de Enescu şi “Sonata pentru vioară în La major Op.13” de Fauré.

Renumitul violonist Remus Azoiţei, profesor de vioară la “Academia Regală de Muzică” din Londra şi director artistic al “Societăţii Enescu” din Marea Britanie, a concertat alături de orchestre de prestigiu din Europa, inclusiv “Orchestre Philharmonique de Radio France”, Orchestra Naţională a Belgiei şi “Deutsche Kammer Orchester”.

Pianistul Eduard Stan a primit recunoaşterea internaţională la “Carnegie Hall” din New York, “Konzerthaus” şi Filarmonica din Berlin, “Concertgebouw” din Amsterdam şi multe alte scene de prestigiu. Împreună cu Remus Azoiţei, a înregistrat operele complete pentru vioară şi pian de Enescu, un proiect de anvergură mondială.

Programul „Zilelor Culturii Române la Reykjavik” au continuat cu următoarele evenimente: un dialog între istoricul Adrian Cioroianu şi profesorul Ástráður Eysteinsson, decanul “Facultăţii de studii umaniste” din Reykjavik, despre cele mai importante momente din istoria recentă a României; seri de film românesc la Cinematografele “Háskólabíó” şi “Bíó Paradís”, şi o întâlnire specială cu regizorul Stere Gulea; o lectură de poezie cu Doina Ioanid la librăria “Eymundsson”, în conversaţie cu jurnalista Jórunn Sigurðardóttir, în cadrul “Reads Reykjavik Festival”, organizat de „Reykjavik, Oraş UNESCO al Literaturii”; un concert de etno-jazz românesc la Hotel Borg cu Lucian Nagy şi formaţia “Triolectric” şi Ziua Românească la Casa Nordică, cu degustare de bucate tradiţionale şi vinuri româneşti, prezentări de turism şi proiecţia filmului “Wild Carpathia”, cel mai fascinant jurnal de călătorie despre România.

Plasticianul Vasile Tolan expune la New York

Vasile Tolan la New York

Artistul Vasile Tolan, un nume prestigios al artei plastice contemporane, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România, este invitat al “Fleiss-Giacummo NY Contemporary Art Symposium” 2013. Stagiul artistic “Fleiss-Giacummo” încurajează colaborarea şi schimburile culturale şi artistice dintre artişti de prestigiu din ţările estice şi vestice. Stagiul se va finaliza cu noi creaţii ale artistului Vasile Tolan şi ale colegilor români care îl însoţesc.

Prezenţa artistului Vasile Tolan în SUA a fost marcată de vernisajul expoziţiei ”Realms. Openings” – Vasile Tolan şi invitaţii săi: Dorothea Fleiss şi Andrei Budescu, deschisă la sediul ICR New York între 9 şi 30 octombrie. La vernisaj, artistul a prezentat publicului un remarcabil catalog al operei sale, publicat în condiţii grafice excepţionale.

În cadrul unei conferinţe de presă, Vasile Tolan împreună cu Dorothea Fleiss şi Andrei Budescu au analizat impactul participării la “Fleiss-Giacummo NY Contemporary Art Symposium” şi momente semnificative din această tabără de creaţie. Programul este coordonat de Dorothea Fleiss (Germania) şi Beth Giacummo (SUA). Vasile Tolan va fi prezent şi în expoziţiile colective de la “Briarcliffe College Gallery” şi “Islip Art Museum”.

„Amurg”, o seară literară la Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv împreună cu Teatrul “Karov” organizează joi, 17 octombrie, seara literară „Amurg: in memoriam Ştefan Iureş”, un omagiu adus operei şi personalităţii scriitorului Ştefan Iureş.

Programul cuprinde o Masă rotundă cu tema „Opera şi personalitatea scriitorului Ştefan Iureş”, moderată de Nicu Nitai, actor şi director al Teatrului “Karov”, la care participă Biti Caragiale, jurnalist (Cercul Cultural Haifa şi Fundaţia „Ianculovici”), Tannenzaf Herbert Victor, Arian Mircea şi Nistor Blum, colegi de generaţie, actriţa Tricy Abramovici, Prof. dr. Andrei Strihan, scriitor şi critic de teatru. Manifestarea va urma cu momente muzicale susţinute de actriţa Rudy Friedman şi cu Lecturi în limba ebraică din volumele de proză şi poezie ale lui Ştefan Iureş cu Dorit Nitai-Neeman, actriţă la Teatrul “Karov”, actorul Bebe Bercovici, Nicu Nitai şi Prof. dr. Andrei Strihan. Publicul va putea urmări şi o proiecţie audio-video.

Ştefan Iureş (1931-2013) a fost un important poet, prozator, traducător şi eseist român de origine evreiască, elev al lui Mihail Sebastian. A frecventat cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” (1950–1951) după care a urmat Facultatea de Filologie (secţia limba şi literatura română) a Universităţii din Bucureşti (1951-1955) şi Facultatea de Limbi Germanice (secţia limba şi literatura engleză) a aceleiaşi universităţi (1969-1972). A fost redactor la „Amfiteatru” (1966-1974) apoi la „Viaţa studenţească”, mai târziu, la „Contemporanul – Ideea europeană” (1990) şi la Casa Editorială “Sapiens” (1991-1992).

În perioada 2002-2011 a fost redactor şi director al Editurii “Hasefer” din Bucureşti.

Ştefan Iureş a publicat versuri, romane, reportaje, eseuri. A scris piese de teatru (dintre care trei au fost reprezentate), scenarii radiofonice, literatură pentru copii şi a lucrat la numeroase traduceri.

Din opera literară amintim “Cuvânt despre tinereţe”, Bucureşti, 1953; “Aşa va fi la festival”, Bucureşti, 1953; “Urmaşii lui Roaită”, Bucureşti, 1953; “Fructe în mai”, Bucureşti, 1956; “În preajma lui Lenin”, Bucureşti, 1957; “Pe acest pământ”, Bucureşti, 1959; “Carpaţii sunt munţi tineri” (în colaborare cu Carol Roman), Bucureşti, 1959; “A voastră e lumea”, Bucureşti, 1963; “Poema citadină”, Bucureşti, 1963; “Ocheşel şi Bălăioara”, Bucureşti, 1965; “Numai un flaut”, Bucureşti, 1966; “Teatru şcolar. Vica şi cele trei Americi”, Bucureşti, 1968; “Alt container pentru Osaka”, Bucureşti, 1974; “Plexul solar”, Bucureşti, 1977; “Mâhnitul meu centaur”, Bucureşti, 1981; “Amatorul de sâmburi”, Cluj Napoca, 1983; “Jumbo-jet şi alte proze”, Bucureşti, 1984; “Orbita planetei EPS”, Bucureşti, 1987; Afacerea „Beautiful College” (în colaborare cu Ion Bucheru), Bucureşti, 1992; “Imperiul” (în colaborare cu Ion Bucheru) Bucureşti, 1998; “Nesomn, stare de graţie”, Bucureşti, 2001; “Desaga jucătorului de scrabble”, postfaţă Dan Grigorescu, Bucureşti, 2002, “Vecia abreviată”, Hasefer, Bucureşti, 2005.

“Poziţia copilului” şi Luminiţa Gheorghiu, premiaţi la Namur

Luminiţa Gheorghiu, premiată la Namur

Filmul “Poziţia copilului” a câştigat recent două mari premii la “Festivalul Internaţional al Filmului Francofon” de la Namur (FIFF), Belgia: “Bayard d’or” pentru cel mai bun film şi “Bayard d’or” pentru cea mai bună actriţă (Luminiţa Gheorghiu). Marele premiu pentru cel mai bun film este dotat cu 30.000 de euro de subvenţii pentru distribuirea filmului în Belgia şi în ţările francofone.

Virginie Efira, actriţă belgiancă şi membră a juriului pentru lungmetraje, a înmânat premiile producătoarei Ada Solomon şi a declarat pentru ICR Bruxelles „sunt cu adevărat impresionată de filmele româneşti de excepţie realizate în ultimii ani şi de actorii români”.

Cotidienele francofone din Belgia (“La libre”, “Le Soir”) şi presa specializată au trecut în revistă în ediţiile de weekend succesele cinematografiei româneşti. De asemenea, organizatorii festivalului au subliniat calitatea parteneriatului iniţiat cu ICR Bruxelles, iar Jean-Marc Van Espen, deputat-preşedinte al provinciei Namur, a punctat rolul extrem de important al ICR Bruxelles în promovarea francofoniei.

Filmele româneşti “Marţi după Crăciun” de Radu Muntean (2010), “Toată lumea din familia noastră” de Radu Jude (2012), “Poziţia copilului” de Călin Peter Netzer (2013) au câştigat la “FIFF” Namur trei din ultimele patru mari premii – realizare greu de egalat.

ICR Bruxelles este partener al FIFF Namur din 2011 şi sprijină participarea invitaţilor români în festival. Demersul se înscrie în strategia ICR Bruxelles de promovare a filmului românesc şi a francofoniei.

“Haptosonics”, la Oslo

Expoziţia Haptosopnics, la Oslo

Între 10 şi 27 octombrie este deschis la Centrul de artă “Atelier Nord” din Oslo proiectul expoziţional “Haptosonics”, care îşi propune să prezinte potenţialul artistic al textilelor electronice. Curatoriată de Tincuţa Heinzel şi Hillevi Munthe, expoziţia continuă proiectul “Soft Technology”, desfăşurat în perioada 2010-2012 la “Atelier Nord” la iniţiativa artistei norvegiene Hillevi Munthe şi care a cercetat posibilităţile şi provocările de la graniţa dintre cunoaşterea teoretică, noile tehnologii şi practicile artistice, printr-o serie de ateliere, seminarii şi expoziţii.

Odată cu prezenţa din ce în ce mai importantă a dispozitivelor inteligente în viaţa de zi cu zi, atingerea ca formă de comunicare primeşte din ce în ce mai multă atenţie. Noile perspective pe care le oferă “atingerea digitală” sunt cu atât mai importante cu cât asistam astăzi la multiplicarea interfeţelor digitale prin intermediul controlului digital al materiei. În prezent nu doar că vorbim de texturi digitale, dar companii precum “Microsoft”, “Apple” şi “Xerox” patentează gesturile adaptate noilor lor dispozitive.

Dacă până nu demult textilele erau cunoscute pentru capacitatea lor de izolare fonică, capacitatea de programare a materiei e pe cale să schimbe această perspectivă, transformând textilele în instrumente muzicale şi unelte de măsurare a sunetului. În comparaţie cu ceea ce se întâmplă într-un context analog, noţiuni precum textura şi atingerea câştigă noi conotaţii, în timp ce texturile şi gesturile inteligente introduc o nouă expresivitate. Ca urmare, o serie de întrebări legate de relaţia dintre textură, atingere şi sunet merită a fi chestionate.

Pot textilele simţi? Putem atinge fără să atingem? Pot textilele să emită sunete? Toate aceste întrebări îşi găsesc răspunsul în cadrul expoziţiei, prin lucrările celor nouă artişti internaţionali participanţi la proiect: Zane Berzina(Letonia/Germania) şi Jackson Tan (Singapore/Marea Britanie), Maurin Donneaud şi Vinent Roudaut (Franţa), Anna Biro (România/Canada), Luke Fischbeck (SUA), Hillevi Munthe (Norvegia) şi Elisabeth Schimana (Austria), Tincuţa Heinzel (România/Germania).

Cu “Haptosonics”, termen născut din juxtapunerea noţiunilor de “haptic” şi “sonic”, expoziţia propune o incursiune în lumea computaţiei fizice şi explorează relaţia ce se poate stabili între formele de experienţă tactilă şi acustică. Centrat pe potenţialul artistic al alianţei dintre tehnologiile digitale şi materialele textile, prezentul proiect încearcă să prezinte câteva din cele mai relevante abordări în domeniul esteticii computaţionale din domeniul textil şi modul în care ele ne afectează.

Tincuţa Heinzel este artist şi curator, membru al “Asociaţiei 2580” (Cluj) şi al Institutului “Paidia” (Köln). După studii de artă şi antropologie culturală la Cluj, ea şi-a susţinut teza de doctorat în estetică şi ştiinţele artei la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Domeniul său de cercetare este relaţia dintre artă şi tehno-ştiinţe, cu o atenţie specială acordată textilelor electronice şi tehnologiilor portabile. Producţia sa artistică se concentrează asupra textilelor, textilelor electronice, instalaţiilor video şi interactive. Ea a iniţiat şi curatoriat mai multe proiecte, printre care „Arii de conflu(x)ente” şi „Artişti în industrie”. Ca editor a publicat “Artă, spaţiu şi memorie în era digitală” la editura “Paideia” (Bucureşti, 2010) şi a coordonat numărul dedicat „Fenomenologiei tehnologiilor digitale” al revistei “Studia Philosophia” (no.3/2010).

În cadrul acestei expoziţii, Tincuţa Heinzel prezintă lucrarea “Hedgehog Fabriccare”, un comentariu la poluarea fonică din mediul urban.

Cu ocazia expoziţiei a fost publicat un catalog ce cuprinde pe lângă prezentările lucrărilor şi ale artiştilor participanţi şi un eseu semnat de Tincuţa Heinzel şi o serie de interviuri cu artiştii prezenţi în expoziţie.

Vă place Bach?, la Roma

Nicolae Dumitru concertează la Roma

Joi, 17 octombrie, la ora 18,30, în Sala de concerte a “Accademia di Romania” din Roma, este programat Concertul de pian „De Profundis sau Patimile după Bach”, susţinut de Nicolae Dumitru.

Concertul propune publicului italian un omagiu adus culturii muzicale italiene baroce prin prisma creaţiei lui Johann Sebastian Bach şi a impactului acesteia asupra posterităţii. Transcripţiile acestuia după Vivaldi sunt binecunoscute, dar transcripţia pentru clavecin a Concertului de Marcello – piesă iconică pentru cultura italiană – este prea puţin interpretată. La fel şi “Variaţiunile” lui Liszt dedicate lui Bach sau transcripţiile magistrale ale lui Rahmaninov. Astfel, “Partita a 6-a” încheie un program alcătuit din rarităţi repertoriale, dar care oferă o privire inedită asupra personalităţii şi creaţiei lui Bach.

Nicolae Dumitru (născut la Bucureşti, în 1968) a studiat pianul în particular cu Sonia Ratescu şi, în anii următori, cu maestrul Dan Mizrahy.

Sub îndrumarea maestrului Dan Mizrahy, devine întâi stagiar al Colegiului “Gnessin” din Moscova, iar apoi, ca bursier al statului român, absolvent (1998) al Academiei Ruse de Muzică “Gnessin”, la clasa maestrului emerit Mihail Sayamov. Sub conducerea acestuia parcurge şi studiile postuniversitare în perioada 1998 – 2001. În toţi aceşti ani petrecuţi la şcoala moscovită, dascălul şi arhitectul evoluţiei sale artistice este profesorul Emmanuel Monaszon.

În perioada studiilor, concertează ca solist al “Filarmonicii Academice de Stat” din Moscova la sala “P.I. Ceaikovski”, sub bagheta dirijorului Vladimir Ponkin, al “Filarmonicii de Stat” din Chişinău, sub bagheta lui Valentin Doni, al filarmonicilor din Nijni – Novgorod, Omsk, Novosibirsk, Belgorod.

Apare ca solist invitat al Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti şi al “Orchestrei Nationale Radio”, cu care realizează prima interpretare Radio a “Concertului pentru pian şi orchestră” de Antonin Dvorak.

De-a lungul acestor ani oferă numeroase lecţii deschise, master-classes şi workshop-uri la liceele de muzică din oraşele unde susţine concerte şi recitaluri.

Pe scena europeană susţine recitaluri la Stockholm, Viena, iar în 2008 realizează, la invitaţia Institutului Cultural Român, un turneu dedicat “Centenarului Sigismund Toduţă” la Lisabona, Madrid, Barcelona, Budapesta, Veneţiţia, Roma.

“Quinzaine du cinéma roumain”, la Strasbourg

Filmul românesc la Strasbourg

“Săptămânile Filmului Românesc”, a doua ediţie, are loc la Strasbourg în perioada 2-29 octombrie. Proiectul este iniţiat de Institutului Cultural Român Bruxelles, cinematograful “Odyssée” şi “Asociaţia Studenţilor Români” din Strasbourg (ADERS).

Patru avanpremiere româneşti în Franţa, “Poziţia copilului” (r. Călin Peter Netzer), “Domestic” (r. Adrian Sitaru), “Undeva în Palilula” (r. Silviu Purcărete), “Despre oameni şi melci” (r. Tudor Giurgiu), alături de filmele “Evrei de vânzare” de Radu Gabrea, “Toată familia noastră” de Radu Jude, “Morgen”, în regia lui Marian Crişan, şi “Poliţist, adjectiv” regizat de Corneliu Porumboiu vor reprezenta cea de-a şaptea artă românească la Strasbourg.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.