România, o ţară cu tot mai multe intruziuni în viaţa privată a cetăţenilor

După eşecurile repetate în prevenirea şi combaterea terorismului, Franţa a „liberalizat“ piaţa interceptărilor mult peste resursele tehnice şi umane de procesare a datelor colectate.

Miza majoră şi, în acelaşi timp, marea provocare reprezentată de capacităţile de colectare-stocare, decriptare şi analiză a volumului imens de date obţinute din aşa-numitele surse tehnice (mijloacele de interceptare) a determinat Direcţia Generală de Securitate Internă – DGSI să apeleze la serviciile companiei americane „Palantir Technologies“, o decizie denunţată, deoarece toate informaţiile sensibile pentru securitatea naţională a Franţei procesate de compania menţionată vor putea fi aflate de Administraţia SUA.

Criticii reformei serviciilor secrete nu par a fi de acord că, în numele luptei împotriva terorismului, Direcţia Generală de Securitate Internă s-a aliat cu un „start-up american“.

Audiat în primăvara anului 2016 de Comisia de anchetă privind atentatele din 2015, directorul DGSI, Patrick Calvar, a enumerat printre provocările principale cu care se vor confrunta serviciile şi „provocarea analitică“, precizând: „Ne confruntăm zilnic cu problema criptării, multiplicarea mijloacelor de comunicare şi volumul imens al datelor pe care le colectăm. De îndată ce a fost efectuată culegerea, îndeosebi prin intermediul noilor instrumente permise de Legea privind serviciile de informaţii din 2015, este necesar, într-adevăr, ca datele să fie analizate şi exploatate în mod eficient. Suntem în căutarea unor instrumente big data (mega-date) care vor facilita activitatea anchetatorilor“.

La rândul său, Nicolas Arpagian, directorul ştiinţific al ciclului „Securitate digitală“ din cadrul Institutului Naţional de Înalte Studii de Securitate şi Justiţie, a completat şi detaliat: „(…) Este ca şi cu petrolul: nu este suficient să ai petrol brut, trebuie să soliciţi ajutorul unei societăţi pentru a-l rafina“.

DGSI a găsit „societatea de rafinare“. Mai multe surse media au confirmat că a semnat un contract cu societatea americană „Palantir Technologies“. Unele surse au denunţat că s-a recurs la o societate americană pentru a lucra în privinţa unor date la fel de sensibile pentru suveranitatea naţională precum cele legate de terorism.

O sursă citată de AFP a afirmat că Franţa va închiria doar software-ul „Palantir“: „Numai DGSI va prelucra datele colectate, nu Palantir“. Problema e că „nu trebuie să fim naivi“, a atenţionat Arpagian: „Toate informaţiile care vor trece prin acest software vor putea fi aflate de Administraţia americană, în cazul în care va exista o solicitare în acest sens, iar Franţa este conştientă de acest lucru“. Expertul subliniază totuşi că terorismul este un domeniu în care serviciile franceze şi americane cooperează de obicei. „Nu ştiu care va fi sfera datelor transmise, dar va trebui în orice caz să se acorde o atenţie deosebită, îndeosebi în domeniul protecţiei patrimoniului economic francez“, conchide Nicolas Arpagian.

După recenta reformă a comunităţii sale de informaţii, Franţa a instituit Comisia Naţională de Control al Tehnicilor Serviciilor de Informaţii (CNCTR), al cărei prim raport arată că, în perioada 3 octombrie 2015 – 2 octombrie 2016, un număr de 20.282 de persoane au fost monitorizate tehnic de serviciile secrete franceze.

Monitorizarea a implicat, deopotrivă, utilizarea de metode mai puţin intruzive, respectiv obţinerea listing-urilor telefonice detaliate ale persoanelor vizate, dar şi tehnici înalt intruzive în viaţa intimă, de familie, şi activităţile private, precum: „(…) supravegherea audio sau instalarea de dispozitive video în domicilii, interceptări de securitate, geolocalizare, acces în timp real la datele de conexiune sau folosirea – încă rezervată – a «IMSI catchers» care permit sustragerea de la distanţă a datelor de conexiune ale telefoanelor mobile“.

Comisia Naţională de Control al Tehnicilor Serviciilor de Informaţii (CNCTR) este o autoritate independentă, cu un buget de 2,9 milioane de euro, care verifică tehnicile aplicate de serviciile situate în aşa-zisul „prim cerc“ al comunităţii de informaţii – Direcţia Generală de Securitate Externă, Direcţia Generală de Securitate Internă, Tracfin (n.n. – autoritatea de control, prevenire şi combatere a traficărilor financiare internaţionale ilicite), Direcţia de Informaţii Militare (DRM), dar şi de alte 20 de structuri din cel de-al doilea cerc, printre care Serviciul Central de Informaţii Teritoriale (SCRT) sau Subdirecţia pentru Anticipare Operaţională (SDAO) din cadrul Jandarmeriei Naţionale.

În raportul anual de activitate din 13.12.2016, Comisia Naţională de Control al Tehnicilor Serviciilor de Informaţii (CNCTR) estimează că 47% din monitorizări au privit dosare de terorism şi 29% domeniul criminalităţii organizate, precum şi al prevenirii violenţelor colective.

Din 3 octombrie 2015, CNCTR a emis 8.538 avize pentru solicitări de interceptări de securitate faţă de 7.703 în anul precedent. Numărul geolocalizărilor în timp real a crescut cu 87%, ajungând la 2.127 de solicitări în 2016. Observând în raportul său că „prevenirea terorismului a fost pentru prima dată temeiul juridic cel mai frecvent invocat“, CNCTR nu constată totuşi o intensificare a monitorizării în legătură cu ameninţarea islamistă.

În România, statul fără o lege a regimului monitorizărilor tehnice şi fără o autoritate independentă de control a domeniului investigaţiilor secrete prin mijloace tehnice, statistica arată că în anul 2013 au fost emise 38.884 de mandate de monitorizare tehnică, iar în anul 2014 au fost emise 44.000 de mandate, în zece ani fiind înregistrată o creştere cu 700 la sută a intruziunilor în drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, garantate constituţional.

Concluzia este că ceea ce a dezlegat ex-preşedintele Traian Băsescu continuă a fi încurajat şi de preşedintele Klaus W. Iohannis. Nou-promisul pachet legislativ al securităţii naţionale pare a fi intrat în adormire.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Aurel I. Rogojan 247 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.