România, pe drumuri de pământ

Mai bine de un sfert din șoselele patriei (36,1%) sunt drumuri pietruite și de pământ și jumătate din drumurile cu îmbrăcăminți ușoare rutiere au durata de serviciu depășită, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS). România circulă în general pe o singură bandă, pe 747 km pe autostradă și pe 10.744 km de cale ferată. La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s‐au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 5,2% (6.200 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. INS confirmă faptul că în 2016 nu s-a dat în folosință niciun kilometru de autostradă, cifra de 747 km fiind consemnată și la 31 decembrie 2015. Drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6% drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere și 42,2% din drumurile comunale erau pietruite.

La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1.000 km pătrați teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s‐au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti – Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud‐Est (48,9‰) şi regiunea Nord‐Vest (48,8‰). La aceeași dată, lungimea simplă a liniilor electrificate de cale ferată în exploatare era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare.

Compania Naţională pentru Administraţia Infrastructurii Rutiere are bugetată o sumă de puţin peste 160 de milioane de lei pentru lucrări de reparaţie a drumurilor din România, stricate peste iarnă. Aceasta ar trebui să ajungă pentru reparaţia a un milion de metri pătraţi de gropi, atâtea câte se găsesc acum pe drumurile din România, potrivit datelor publicate de CNAIR. Dacă ar fi să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să aducem toate gropile din România într-o unică groapă, atunci aceasta ar avea de trei ori suprafaţa cartierului Drumul Taberei din Bucureşti sau suprafaţa desfăşurată a 160 de terenuri de fotbal.

Până la momentul de faţă, operaţiunile de astupare a gropilor au acoperit circa 55.000 de metri pătraţi, adică 5% din total. Dincolo de plombări, CNAIR trebuie să mai facă şi alte lucrări de reparaţii, printre care: repararea suprafeţelor denivelate – 28.105 mp, badijonări pe suprafeţe poroase – 13.220 mp, colmatări fisuri şi crăpături la îmbrăcăminţi asfaltice – 807.000 m, colmatări crăpături şi rosturi la îmbrăcăminţi cu lianţi hidraulici – 193.800 m, potrivit Capital. Şi toate acestea, până în noiembrie, pentru că lucrările nu se mai pot face în sezonul rece. Prin urmare, cel mai probabil, mare parte din gropi vor fi la locul lor şi în 2018. (M.S.)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4516 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.