România plăteşte factura sârbească

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Zeci de transfugi din spaţiul asiatic şi nord-african intră noapte de noapte, clandestin, în România, îndrumaţi să folosească coridoarele consacrate de pe teritoriul Serbiei, chiar de autorităţile din ţara vecină. Migranţii, care vor să ajungă în ţări din Spaţiul Schengen, nu trec fraudulos frontiera sârbo-maghiară pentru că aceasta este mult mai bine păzită, iar autorităţile ungare reacţionează foarte dur în astfel de situaţii.

Numai în ultima săptămână, prin coridoarele situate la graniţa cu Serbia, poliţiştii de frontieră au prins 93 de persoane care au intrat ilegal pe teritoriul României, prin aceleaşi locuri aflate în apropierea localităţilor Lunga, Jimbolia şi Moraviţa, din judeţul Timiş. ”De la începutrul anului, numărul acestora se ridică la peste 600, persoane reţinute la intrare, dinspre Serbia, şi 201 persoane la ieşirea spre Ungaria, prin zona de frontieră din apropierea localităţii Sânnicolau Mare. Marea majoritate a migranţilor provin din Afganistan, Pakistan, Algeria, Maroc, Somalia, Tunisia, Palestina şi din alte state, dar într-un număr mai mic”, spune Mihaela Leş, de la Biroul de presă al poliţiei de frontieră timişene.

Imediat ce sunt interceptaţi şi reţinuţi de către poliţiştii de frontieră, migranţii solicită azil în România şi sunt luaţi în primire de lucrătorii Oficiului Român pentru Imigrări-ORI, deşi ţinta lor e să ajungă în ţări din Spaţiul Schengen. Ei sunt repartizaţi apoi, până la rezolvarea solicitărilor, în diferite locaţii din ţară. Din cei 201 reţinuţi, de la începutul anului 2012, în timp ce încercau să iasă ilegal din ţară prin zona de frontieră cu Ungaria, cea mai mare parte aveau documente ORI de la centrele din Timişoara şi Galaţi.

Unii dintre cei interceptaţi venind din Serbia le-au spus anchetatorilor că ar fi fost sprijiniţi să ajungă la graniţa cu România de către poliţişti sârbi. În ţara vecină se vorbeşte că s-ar afla câteva mii de imigranţi clandestin, exact din ţările de unde provin cei ajunşi deja în România şi care aşteaptă orice moment să treacă frontiera, iar oficialităţile sârbe fac tot posibilul să scape de ei.

Deşi în urmă cu un an chestorul Ioan Handra, comandantul poliţiei de frontieră timişene, spunea că există o bună colaborare cu autorităţile sârbe în ceea ce priveşte identificarea şi reţinerea călăuzelor de imigranţi, dar şi destrămarea reţelelor de tranzit ilegal, numărul transfugilor a crescut alarmant. Ei provin din aceleaşi ţări, folosesc aceleaşi rute şi dacă sunt prinşi solicită, invariabil, statut de azilant în România, deşi ţinta lor este Germania, Franţa sau una din ţările nordice. Acţiunile lor, ulterior cererii de azil, în urma cărora sunt interceptaţi de poliţiştii de frontieră în timp ce încearcă să ajungă în ţările ţintă, sunt un argument în favoarea faptului că România este pentru ei doar o ţară de tranzit.

Spre deosebire de Ungaria, care a pus piciorul în pragul migraţiei ilegale spre Spaţiul Schengen, dinspre Serbia, România se lasă păcălită în continuare de vecinii slavi. Sume importante de bani din bugetul de stat sunt cheltuite pe găzduirea şi întreţinerea unor persoane care nu au ce căuta pe teritoriul României, ţară care trebuie să asigure şi securitatea frontierei externe a Uniunii Europene.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Sergiu Miat 307 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.