România preia cârma UE în 2019

Prin strădania echipei ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, sala Nicolae Iorga a Palatului Parlamentului a găzduit, miercuri, o importantă reuniune pe tema proiectatei președinții rotative a Uniunii Europene care va fi exercitată, în premieră, de România.

Ambasadori, oameni politici, analiști politici, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, diplomați, jurnaliști: cu toții au dezbătut rolul pe care țara noastră îl va avea, pe plan european, în primele șase luni ale anului 2019.
Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a explicat rolul manifestării: „Exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din 2019 va fi ocazia perfectă pentru a arăta întregii Europe cât de ataşaţi suntem noi, românii, de proiectul european şi cât de multe pot face românii şi România pentru Uniunea Europeană”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, în deschiderea conferinţei „Președinția română a Consiliului UE 2019 – Împreună pentru consolidarea proiectului european”.

Evenimentul a constituit momentul major al unui program extins de dezbateri publice, organizat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, cu privire la temele prioritare ale Președinției României la Consiliul UE și la pregătirile aflate în curs. Scopul reuniunii a fost de a explica rolul și obiectivele viitoarei Președinții, rațiunea eforturilor bugetare, logistice și organizatorice pe care statul le va face pentru buna derulare a acestui rol important care va reveni României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Conferinţa a avut o sesiune principală, intitulată „Președinția română a Consiliului UE – cel mai important proiect al României post-aderare”, precum și două sesiuni de lucru, intitulate „Președinția Consiliului UE: Responsabilităţi, provocări, oportunităţi” și respectiv „Exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE într-un context internaţional complex”.

În discursurile rostite, reprezentanții Guvernului și Parlamentului au subliniat că perspectiva exercitării pentru prima dată, de către România, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene reprezintă o provocare majoră, dar şi o excelentă oportunitate pe care România își propune să o utilizeze la maxim. Intervențiile au dezbătut contextul în care își va desfășura mandatul țara noastră, marcat de alegerile europene, de momentul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, de negocierile pe dosarul următorului Cadru Financiar Multianual. S-a insistat că va fi o perioadă marcată de numeroase provocări, care trebuie gestionate eficient și pragmatic, în beneficiul cetățenilor europeni și al proiectului european în ansamblu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a apreciat, în discursul său, că “avem în fața noastră un pariu pe care trebuie să îl câștigăm – cel de vizibilitate. Conducând timp de șase luni Consiliul Uniunii Europene, România beneficiază de o expunere crescută în relație cu toate capitalele europene, cu toate capitalele statelor lumii și, nu în ultimul rând, cu instituțiile europene. Avem oportunitatea de a arăta tuturor o Românie creativă, tânără, energică, modernă, pro-europeană. (…) Dincolo de statutul de intermediar neutru pe care România trebuie să îl îndeplinească pe perioada Președinției Consiliului UE, eu cred că trebuie să încercăm mai mult. Să nu uităm că România este a șaptea țară ca mărime din Uniunea Europeană. De aceea, cred că avem datoria să încercăm să dăm președinției o dimensiune pe măsura țării noastre. Nu trebuie să epatăm, dar nici să fim mai mici decât suntem. România poate juca în UE un rol mai important decât conștientizează mulți dintre noi”.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a subliniat, în intervenția avută cu ocazia evenimentului că “o parte însemnată a activității noastre la Președinția Consiliului UE va fi reprezentată de consolidarea construcției europene, care să garanteze prosperitate și securitate pentru cetățenii săi. Vreau să lansez spre dezbatere câteva idei de politică externă pe care cred că România va trebui să aibă preocupări în perioada Președinției Consiliului UE: Parteneriatul estic și organizarea unui summit în România, continuarea procesului de extindere a UE, securitatea în zona Mării Negre, evoluția Strategiei Dunării, migrația în Uniunea Europeană”.

În mesajul transmis, prim-ministrul Sorin Grindeanu a arătat că “România dispune de capacitatea, competenţele şi expertiza necesare pentru a juca un rol de lider în Uniunea Europeană. Putem demonstra că suntem nu doar un stat care respectă Acquis-ul ci, chiar mai mult, că suntem capabili de viziune politică asupra viitorului Europei, așa cum o vor arăta acţiunile și prioritățile noastre, că în momente dificile dispunem de luciditate, capacitate de acţiune şi responsabilitate”.

La finalul prezentării făcute cu privire la măsurile luate pentru pregătirea președinției și pașii următori până la asumarea mandatului, ministrul Ana Birchall a accentuat importanța valorificării la maxim a perioadei de vizibilitate pentru România în Bruxelles, în capitalele statelor membre și în capitalele principalelor state puternice din afara Uniunii: “Țara noastră are o bogăție spirituală aparte ce merită să fie făcută cunoscută partenerilor noștri europeni în acest moment de prim-plan. România poate fi mai profund percepută la nivel european prin promovarea tradițiilor, a folclorului autentic și a spiritualității care îi conferă valoare și unicitate aparte.”

România va exercita, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene – una din cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții, care mai include Finlanda și Croația.

Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului UE (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru. De asemenea, Președinția Consiliului UE conduce negocierile a sute de dosare legislative, organizează peste 250 întâlniri cu Parlamentul European, alte întâlniri formale la toate nivelele. Conform uzanțelor, pe perioada mandatului său, Președinția Consiliului UE va organiza în România circa 200 de evenimente, posibile Summit-uri, reuniuni informale ale Consiliului UE, întâlniri ale înalților funcționari și ale experților din statele membre UE, conferințe și seminarii.

În România, Consiliului Național de Pregătire și Exercitare a Președinției României la Consiliul UE este organismul interministerial care va asigura, sub conducerea Prim-ministrului României, orientarea strategică a programului de pregătire și va avea rolul de a coordona aceste eforturi complexe. Pregătirea preluării de către România a Președinției Consiliului UE, care se va exercita la sediul instituțiilor europene, precum și în România, revine Unității de Pregătire a Președinției Consiliului UE, departament care funcționează, în cadrul MAE, în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cristian Oprea 843 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.