România sub Vodă Cuza şi în prezent

La 16/23 noiembrie 1862, un convoi de 500 de care încărcate cu armament trecea graniţa venind din Rusia, cu o destinaţie spre sud-vest. Pe atunci nu existau căi ferate, cu atât mai puţin alte mijloace de transport. Consulii străini acreditaţi la Bucureşti (Olanda, Anglia îndeosebi, Turcia, Franţa, Italia, Sardinia) intră în alarmă. Începe un carusel al demersurilor pentru a opri convoiul şi a dispune confiscarea armamentului. Au început multiple demersuri diplomatice în Bucureşti, Constantinopol şi capitalele marilor puteri (îndeosebi Austria şi Anglia), inclusiv audienţe la domnitorul Cuza, care promite cercetări şi luarea de măsuri. Meandrele acestor demersuri cu un du-te-vino diplomatic se împotmolesc în atitudinea fermă a domnitorului Cuza sprijinit de guvern astfel încât, când, în sfârşit, la nivel diplomatic înalt s-a luat decizia trimiterii unui comisar pentru a dispune confiscarea întregului transport, cele 500 de care ajunseseră la graniţa cu Serbia. Ulterior s-a aflat şi ce transportau – 63.000 puşti, 342 tone muniţii, carabine, pistoale… Sosirea la destinaţie (regatul Serbia) a pus capăt agitaţiei diplomatice.

Acestea aveau loc în noiembrie 1862, când dubla alegere a lui Cuza – adică unirea de facto a Principatelor – se produsese de foarte curând şi noul stat românesc îşi începea cu greu consolidarea.

Aşa era atunci, în 1862, cu 142 (una sută patruzeci şi doi) de ani în urmă!

*

Să ne întoarcem azi, în 2015, la Bucureşti.

Reprezentanţii diplomatici ai Statelor Unite (cu rang de însărcinat cu afaceri) şi ambasadorii Angliei, Germaniei şi Olandei, constituiţi într-un fel de instanţă ad-hoc, consideră necesar să-şi dea cu părerea privind evoluţiile din România şi îi invită la ei la discuţii pe preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Valeriu Zgonea… Un fel de chemare la raport care se repetase, în felurite modalităţi, în anii guvernului Boc. Era un fel de invitare a subalternului la autoritatea superioară.

Abia când s-a produs reacţia lui Călin Popescu Tăriceanu, care i-a invitat pe cei 4 diplomaţi să vină ei la Senatul României, aceştia s-au trezit şi au venit ei, cu scuzele diplomatice de rigoare, bla-bla-bla etc.

Dar demersul celor patru distinşi diplomaţi ilustrează la superlativ atitudinea Uniunii Europene şi a SUA faţă de România.

Episodul diplomatic arată în fond situaţia de azi a României. Sub Cuza Vodă, cu 142 ani în urmă, România nu era recunoscută ca un stat independent, ci socotită ca o provincie a Imperiului Otoman, cu statut privilegiat. Vodă Cuza a ştiut să stea ferm în faţa demersului colectiv al reprezentanţilor puterilor europene. A avut astfel câştig de cauză.

Astăzi România este membru al Uniunii Europene, membru al NATO, participant la organismele internaţionale… În fapt, România se află sub un fel de control judiciar, pe plan economic şi financiar, supusă mecanismului de control şi verificare (MCV), are nevoie de aprobarea Fondului Monetar Internaţional pentru orice modificare a politicii sale fiscale şi bugetare; o ţară aflată efectiv sub controlul instituţiilor internaţionale şi al „celor mari“. De unde şi chemarea la raport de către reprezentanţii diplomatici ai celor 4 state – Germania, Olanda, Anglia, Statele Unite ale Americii –, cu chemarea la raport a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor. O independenţă şi o suveranitate „şi mai şi“, îmbrăcate, la nevoie cu un pospai de politeţe!

Aceasta este astăzi poziţia reală a României; ea se datorează, alături de condiţiile generale de neevitat, şi atitudinii de supunere pe care reprezentanţii vieţii noastre politice o manifestă de 25 de ani. De unde şi întrebarea: ce se va alege de tineretul care acum încearcă să-şi facă un drum în România şi în lume?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dinu C. Giurescu 26 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.