ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Home » Features » România ar putea rămâne fără apă în 2020

România ar putea rămâne fără apă în 2020

17 Noi 2008 Antoaneta Etves | 2 comentarii | 4013 vizualizari
Rating:
5 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Pe termen mediu şi lung România nu va mai putea face faţă cerinţelor de apă ale populaţiei, industriei, agriculturii şi ale altor consumatori, din cauza contaminării a aproape jumătate din resursele ţării, a distribuirii neuniforme a apelor şi a schimbării climei.
 
O imagine apocaliptica a unei Românii de peste 12 ani, in conditiile unui prezent iresponsabil
O imagine apocaliptica a unei Românii de peste 12 ani, in conditiile unui prezent iresponsabil
România nu va mai avea apă suficientă peste 12 ani, potrivit Strategiei NaÅ£ionale de Dezvoltare Durabilă a României, aprobată recent de Guvern, document după care autorităţile ar trebui să se ghideze în următoarele decenii. Avertismentul este lansat pentru termen mediu (anul 2020), dar ÅŸi lung (2030), în cazul în care autorităţile nu vor schimba situaÅ£ia actuală.

Una din cauzele principale ale scăderii rezervelor de apă sunt activităţile antropice, care au afectat calitatea apelor de suprafaţă ÅŸi a celor subterane, îndeosebi a celor freatice. Astfel, potrivit documentului, doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ reprezintă ape care pot fi utilizate la alimentarea centralizată cu apă potabilă. Din totalul resurselor potenÅ£iale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special datorită contaminării resurselor.

Ca urmare, resursa de apă utilizabilă în România este momentan de 2.660 de metri cubi pe locuitor pe an (faţă de potenÅ£ialul de 5.930 de metri cubi/an/locuitor), în comparaÅ£ie cu media europeană de peste 4.000 de metri cubi/an/locuitor, potrivit Strategiei. Acest lucru face ca România să se plaseze printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ scăzute. În plus, în Å£ara noastră râurile interioare se alimentează predominant din ploi ÅŸi zăpezi, mai puÅ£in din izvoare subterane, ceea ce duce la un înalt grad de dependenţă ÅŸi de vulnerabilitate faţă de condiÅ£iile climatice.

Mai mult, clima României prezintă variaÅ£iuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice ÅŸi de litoral, faţă de doar 4 luni în zonele montane înalte). „Se înregistrează destul de frecvent valuri de căldură, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius (în vara anului 2007 au fost trei asemenea valuri la BucureÅŸti), ÅŸi de frig, cu temperaturi sub -30 grade Celsius, în special în depresiunile intramontane.

PrecipitaÅ£iile, cu o medie multianuală de 640 de milimetri la nivelul întregii ţări, prezintă, de asemenea, diferenÅ£e notabile între regiuni (între 1.200-1.400 mm pe an în zonele montane înalte ÅŸi 400-500 mm în principalele zone agricole din jumătatea sudică), precum ÅŸi în timp, perioadele de uscăciune ÅŸi secetă severă alternând uneori chiar în cursul aceluiaÅŸi an, cu perioade cu umiditate excedentară care produc daune însemnate (inundaÅ£ii, alunecări de teren)“, se precizează în Strategie. „Sunt zone unde este deficit de apă potabilă, din cauza secetei care s-a repetat de la an la an. Exemplul este dat de mai multe localităţi din sudul ţării care au rămas fără apă din cauza secetei, iar apa subterană s-a găsit greu, oamenii săpând zeci de puÅ£uri până să dea de un izvor“, ne-a explicat Attila Korodi, ministrul Mediului.

Potrivit ministrului, până în 2018 trebuie făcute investiÅ£ii pentru a se reduce sau chiar elimina poluarea apelor. Se vor da finanţări pentru a racorda populaÅ£ia la apă ÅŸi la canalizare curentă, pentru a nu mai deversa apele uzate pe pământ sau în râuri, iar firmele vor trebui să investească în reabilitarea liniilor de producÅ£ie pentru a nu mai polua“, ne-a declarat Korodi. Potrivit acestuia, dacă nu se vor face aceste investiÅ£ii, peste 18 ani vom ajunge în situaÅ£ia de a nu mai avea suficientă apă potabilă.

„Eu sper să nu ajungem în această situaÅ£ie, aceea pe care am descris-o în Strategie. Vom lansa linii de finanţări pentru a nu fi nevoiÅ£i ca pe termen mediu să avem probleme cu apa“, a adăugat Attila Korodi. Totodată, o altă soluÅ£ie găsită de autorităţi o reprezintă construirea de bazine de colectare a apelor. Adică, în zonele cu deficit de apă să se construiască bazine în care să se strângă aceasta ca rezervă pentru secetă.

Mai mult de jumătate din staÅ£iile de epurare ale oraÅŸelor nu sunt conforme, astfel că apa este deversată parÅ£ial epurată, iar 90% dintre cei care locuiesc la Å£ară ÅŸi 10% dintre cei care stau la oraÅŸ deversează apele uzate direct pe pământ sau în râuri, potrivit datelor Ministerului Mediului. Conform strategiei, dacă s-ar racorda ÅŸi cei care nu au canalizare ÅŸi apă curentă, apele de suprafaţă, dar ÅŸi cele subterane nu ar mai fi poluate.

O altă cauză o reprezintă faptul că resursa hidrologică este neuniform distribuită pe teritoriul ţării ÅŸi are o mare variabilitate, nu numai sezonieră, ci ÅŸi de la an la an. De aici se naÅŸte ÅŸi o altă soluÅ£ie: „Pe termen mediu ÅŸi lung, satisfacerea cerinÅ£elor de apă ale populaÅ£iei, industriei, agriculturii ÅŸi ale altor folosinÅ£e nu este posibilă în România fără realizarea unor lucrări hidrotehnice de anvergură, care să redistribuie în timp ÅŸi în spaÅ£iu resursele hidrologice (baraje, lacuri de acumulare, derivaÅ£ii interbazinale de debite)“, potrivit Strategiei de Dezvoltare Durabilă.

Cum se raţionalizează apa la secetă

Potrivit legii, în caz de secetă autorităţile pot impune restricÅ£ii de folosire a apei. Astfel, dacă rezervele de apă sunt puÅ£ine, autorităţile pot opri apa pentru marii consumatori, adică cei industriali, apoi se sistează udatul în grădini ÅŸi spălatul maÅŸinilor, iar în ultima fază se poate raÅ£ionaliza apa de la robinet.
 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
butuc_paul88 18-Noi-2008 00:54
baraje.hidro.investitii
da, masurile propuse de domnul Korodi sunt foarte bune..ar fi bine dc s`ar mai construi cateva baraje in romania,ca nu s`au mai facu de pe vremea comunistilor, iar energia hidro e si curata, iar apa acumulata in baraje poate ajuta foaaarte mult in caz de seceta!!
2
scriitor 18-Noi-2008 18:17
resurse de apa...potabile
articolul este bine documentat dar nu complet. nu dezbate problema defrisarilor masive de paduri din Carpatii si subcarpatii nostri. Apa de ploaie nu se mai reansoarbe in vegetatie, filtrata atent in roci, pietris si nisip, ci devine malos prin spalarea versantului montelui, devenid improprie consumului. Pana inainte de revolutie, locuitorii satelor din sudul moldovei nu prea avea exces de apa, decat poate in cap. Anul acesta au avut suficient lichid nepotabil la dispozitie. Propun ministrului sa deschida o ancheta serioasa asupra originii reale ale contaminarilor apelor de munte. surprizele se vor regasi inclusiv in UDMR. Cine il stie pe Verestoy imi da dreptate.
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaÅ£iu al al discuÅ£iilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
FEATURES

Preşedintele Emil Constantinescu, la 70 de ani: Omul construcţiei şi al dialogului

Joi, 19 noiembrie 2009, domnul prof. dr. Emil Constantinescu, preşedintele României între anii 1996-2000, a împlinit 70 de ani, fiind sărbătorit de personalităţi ale culturii, vieţii academice şi politice naţionale şi internaţionale, prilej cu care şi redacţia ziarului nostru îi urează ,,La mulţi ani!’’, multă sănătate, viaţă lungă şi fericită.

Patrimoniul, victima intereselor

„Case care plâng“ este o organizaţie studenţească ce face parte din Asociaţia Rhabillage, înfiinţată la începutul anului 2008. Aceasta îşi propune să realizeze o bază de date în domeniul patrimoniului cultural, cu ajutorul Uniunii Arhitecţilor din România, pentru a semnala clădirile de patrimoniu şi monumentele aflate în pericol în oraşele din ţară. Materialul strâns până în prezent cuprinde peste 10.000 de imagini şi 4.000 de „case care plâng“. Ele sunt rodul a trei ani de activitate a voluntarilor.

Românii tot se mai ceartă cu trecutul lor

12 Noi 2009 | 0 comentarii
În urmă cu douăzeci de ani, visele a milioane de oameni însetaţi de libertate s-au îndeplinit.

Barometrul de Consum Cultural 2009: Centrele xerox, mai „vizitate“ decât muzeele

Într-o Românie afectată de criza financiară, inclusiv în zona culturală, ofertanţii de cultură cei mai utili au devenit chioşcurile de ziare şi xeroxurile. Obiectivele de patrimoniu şi muzeele ocupă abia locul patru, potrivit Barometrului de Consum Cultural pe 2009.

Târg de sturioni pentru parlamentari

Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta“, WWF Programul Dunăre Carpaţi România, alături de alte ONG-uri membre ale Coaliţiei pentru Mediu, au pichetat ieri sediul Ministerului Agriculturii în semn de protest faţă de legalizarea pescuitului sturionilor în scop comercial.
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de