Românul aventurier din Africa are mari probleme cu chinezii

Milionarul româno-australian Frank Timiș, creatorul afacerii Roșia Montană, este blocat într-o luptă juridică de 700 milioane de dolari cu fostul partener chinez în Sierrqa Leone, producătorul de oțel Shandong, controlat de stat, scrie publicația britanică Standard. Chinezii pretind că sunt creditori ai companiei African Minerals, aflată în faliment, și au cerut suma de 700 milioane de dolari de la Timiș, proprietarul societății, conform unui raport al administratorului Deloitte. Dovada datoriei a fost respinsă de Deloitte, dar Shandong, care exploatează și investește în mina Tonkolili, a făcut apel. Dosarul se află acum în instanțele englezești iar procesul este puțin probabil să înceapă mai devreme de 2018, scrie Standard.

În 2015, chinezii, proprietari pe 25% din mina din Sierra Leone, au cumpărat restul participației de la Timiș pentru 170 milioane de donari, după ce a preluat o parte din datoriile bancare ale African Minerals. Imediat după aceea, compania lui Timiș a intrat în insolvență pentru că nu a mai fost capabilă să facă față scăderii abrupte a prețurilor la minereul de fier și din cauza ebola, care a bântuit coasta vestică africană. African Minerals a fost dată în judecată de rezidenți ai Sierra Leone din cauza evacuărilor și a tratamentelor aplicate minerilor.

Vasile Frank Timiș, orifinar din Timișoara este considerat unul dintre cei mai bogați român, cu o avere de 270-280 milioane de euro, conform ultimei ediții a Top 300 Capital. În urmă cu patru ani a fost chiar pe primul loc, însă eșecurile din Africa l-au coborât cu câteva locuri.

Timiș a apărut în baza de date a firmei de avocați Mossack Fonseca¸ specializată în consultanță pentru crearea companiilor offshore. Conform jurnaliștilor de la RISE Project, Timiș a utilizat compania Castle Europa Limited înființată în Bahamas de asocații de la Mossack Fonseca în afacerile sale demarate în România în anii ‘90. De asemenea, baza de date arată, printre altele, cine a fost milionarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Onești și ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roșia Montană.

Frank Timiş este considerat un aventurier, dar şi un împărat al Africii pentru că marea sa lovitură a dat-o în vestul continentului negru, acolo unde luptele tribale sunt la ordinea zilei, ambiţiile dictatorilor sunt permanente şi într-o vreme ebola își făcea de cap. Timiş a încercat să se lanseze în mineritul european în 1995, atunci când a pus mâna pe minereul de aur de la Roşia Montană, unul dintre cele mai mari din lume.

Unul din pilonii afacerilor sale din România era compania Central Europe Petroleum, care alături de VGB Invest, a înființat la Londra, Balkan Petroleum, companie care a deținut fosta gaură neagră a economiei românești, rafinăria Rafo Onești. Practic, CEP deținea jumătate din Balkan Petroleum, în timp ce cealaltă jumătate a fost controlată de VGB Invest. În fața Balkan Petroleum a fost împins Marian Iancu, fostul patron al Poli Timișoara. Acesta a fost condamnat la zece ani închisoare pentru că a prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei şi prin TVA nelegal dedus de 550,3 miliarde, rezultând un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei.
Înainte de 2003, CEP se numea Regal Petroleum Services Limited, iar Regal Petroleum era compania lui Frank Timiș. „Da, într-adevar, Regal Petroleum Services (ulterior Central European Petroleum, n.r.) este una dintre firmele mele. Dar să știți că nu am mai folosit-o de mult. M-au sunat din România și mi-au spus că au nevoie de o firmă în Londra și le-am dat-o lor. Cine? Păi, cred, Ovidiu Tender și ceilalți… Am vrut să le fac un serviciu și să-i scutesc de un efort”, a declarat Timiș la vremea respectivă Jurnalului Național. Ovidiu Tender a fost condamnat, luni, la 12 ani şi şapte luni de închisoare, iar Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare, în dosarul Carom, în care sunt acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) fiind definitivă. Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003.

Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

Regal Petroleum a fost implicat, în 2000, într-un scandal în care a angrenat și guvernele de atunci ale României și Ucrainei. În acel moment, rușii de la Gazprom au trimis o scrisoare primului ministru Mugur Isărescu în care cerea autorităților române sa nu mai folosească gaze naturale furnizate de firmele Regal, deoarece „acestea sunt furate de către mafia ucraineană din țevile Gazprom care tranzitează Ucraina”.

Regal Petroleum, compania lui Timiș, a obținut în anii ’90 concesiuni pentru explorare în Moldova, în județele Neamț, Bacău, Suceva și Iași. Rezultatele nu a fost satisfăcătoare și în 2012 concesiunile au fost cedate americanilor de la Chevron, care căutau gaze de șișt. O altă companie a lui Timiș, International Goldfields, a conscesionat peste 2.500 de km. pătrați în zona orașelor Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. La mijlocul anilor 2000, după mai multe scandaluri şi dezvăluiri de presă, Timiş a plecat din România, cu tot cu firme, şi s-a axat pe Africa, în special în state cunoscute pentru sărăcie, corupţie, dar bogate în resurse minerale.

În urmă cu câţiva ani, o telegramă a Ambasadei SUA din Sierra Leone arăta cum a devenit Timiş proprietar pe cel mai mare zăcământ de fier din Africa, dar şi cum a pierdut controlul asupra unei suprafeţe de teren cât jumătate din Sierra Leone (stat de 3,35 ori mai mic ca România). În ianuarie 2010, preşedintele statului african i-a încredinţat firmei African Minerals ”cea mai mare mină de minereu de fier din Africa” – Lunsar. Timiş s-a angajat prin contract să reconstruiască portul destinat transportul de minereu de fier de la Pepel, calea ferată de la Lunsar la Pepel şi să înceapă exportul de minereu în 2013. Pentru că investiţiile erau enorme, Timiş s-a aliat în această afacere cu statul chinez, prin compania China Railway Materials Commercial Corporation, care a intrat cu un capital de 12,5% în compania African Minerals.

Sierra Leone a fost doar un prim pas. A urmat Burkina Faso, cu zăcământul de mangan de la Tambao, unde Timiş spera să dea lovitura. În Niger a primit patru licențe de explorare uraniu. Africa de Vest are pentru Timiș un potențial echivalent cu cel din nord-vestul Australiei, zonă destul de cunoscută având în vedere dubla cetățenie pe care o deține.

Pilonii afacerii

Cei trei piloni ai imperiului african sunt:
– Pan African Minerals, companie privată deținută de Timiș. Are o filial în Burkina Faso, depozitul de mangan de la Tambao, o alta în Coasta de Fildeș și controlează o treime din teritoriul Guineeii.
– African Minerals: este o companie listată pe piața de investiții alternativă din Londra, unde omul de afaceri romano-australian deține 13%. Este prezentă în Sierra Leone, unde are concesionate depozitele de fier Tonkolili și diverse mine de diamante.
– African Petroleum: este o companie listată la bursa de la Oslo. Timiș deține 40% din societate. Susține concesiuni în opt blocuri offshore în Liberia, Sierra Leone, Senegal, Coasta de Fildeș (câte două în fiecare țară), iar alte două se află în litigiu cu Gambia.

Acest joc al norocului a dat roade la un moment dat. Mina de fier de la Tonkolili din Sierra Leone a început să producă în 2012, la fel și cea de mangan de la Tambao (unde există o estimare de 100 milioane de tone reserve), iar în Burkina Faso a început producția în decembrie 2014. În ceea ce privește faza de dezvoltare, rezultatele sunt mai modeste. Depozitul de fier de la muntele Klahoyo din Coasta de Fildeș a început să fie exploatat din 2015 iar în acest an urmează să se scoată petrol dintr-unul dintre blocurile concesionate.

Timiș conduce toate aceste afaceri din sediul său din Londra, situat nu departe de Palatul Buckigham. În Africa, inima imperiului său se află la Abidjan, în Coasta de Fildeș. Merge regulat acolo cu cele două avioane Bombardier Challenger 604 pe care le deține. Le-a promis autorităților de acolo că investește 5 miliarde de dolari și a câștigat încrederea unor bănci mari precum JP Morgan, chiar dacă în 2006 a fost amendat cu 750 mii de euro de Autoritatea pentru Servicii Financiare din Regat pentru declarații false, prea optimiste, despre un proiect petrolier din Grecia.

Filiala sa din Coasta de Fildeș este situată la etajul al treilea al clădirii Teylium în inima cartierului de afaceri din Abidjan. În mod regulat, Timiș se întâlnește acolo cu englezul Guy Blakeney, directorul său de dezvoltare, și Alexander Fairbairn, director de operare la restaurantele de lux din capitala Coastei de Fildeș.

Modul său de lucru în Africa este simplu – intră mereu în grațiile politicienilor care contează. S-a cunoscut foarte bine cu Ahmad Tehan Kabbah, fost președinte în Sierra Leone, și cu o rudă de-a sa, Gibril Bangoura, ajuns șef la African Petroleum. În Liberia s-a întâlnit de mai multe ori cu Alvin Robert Sirleaf, fiul președintelui liberiat și fostul șef al companiei naționale de petrol Nocal. În Senegal, are relații foarte apropiate cu fratele președintelui Macky Sall, unde este asociat în Petro Tim. De fiecare dată, Timiș este foarte prietenos cu personajele în cauză și de multe ori le invită la bordul avioanelor sale particulare. Într-unul dintre aceste zboruri s-a încheiat afacerea cu mangan de la Tambao în 2013.

În Coasta de Fildeș a mers pe aceeași abordare. După alegerea lui Alassane Ouattara la președinție în 2011, l-a apelat pe influentul consilier al acestuia, Mamadi Diane, președinte și fondator al Amex International, o firmă de consultanță și lobby cu sediul la Washington. Omul de afaceri a primit sprijin și din partea ministrului minelor și energiei de pe atunci, Adama Toungara. African Petroleum a reușit în timpul mandatului acestuia să pună mâna pe două blocuri offshore și să obțină licența de exploatare de la muntele Klahoyo.

Dar nu totul a mers ca pe roate cu această metodă. Grupul Belgian Sea Invest care operează terimanul de minereu din portul Abidjan s-a plans că Frank Timiș a încercat să cumpere acțiuni din capitalul grupului și că mai mulți susținători politici ai săi fac diverse presiuni. Pentru a scăpa de respectivele presiuni, Sea Invest a apelat la Peter Huyghebaert, ambasadorul Belgiei în Coasta de Fildeș. Acesta a trebuit să intervină și să cear arbitrajul președintelui Outtara. S-a găsit în final formula ca firma lui Timiș să opereze în afara terminalului din Abidjan.

Probleme în Burkina Faso

Problemele nu s-au oprit însă aici. Anul trecut, guvernul din Burkina Faso a cerut companiei Timis Mining Corp, deţinută de milionarul român, să oprească producţia la Tambao atât timp cât se analizează modul de acordare a autorizaţiei de dezvolatare a depozitului de mangan, unul dintre cele mai mari din lume. Regimul din Burkina Faso a declarat că licenţa nu este retrasă însă are mari dubii legate de contractele acordate în ultimii 27 de ani de fostul preşedinte Blaise Compaore. De fapt, motivul blocării operaţiunilor ţine de nerespectarea de către African Mineral a prevederilor contractuale prin care a câştigat perimetrul, şi anume acelea care prevedeau asfaltarea drumului care leagă Tambao de Dori, de aproape 110 kilometri, şi a construcţiei căii ferate dintre Tambao şi Kaya, conform portalului jeuneafrique.com. Tambao ascunde 100 milioane de tone de mangan, iar valoarea contractului semnat cu Burkina Faso este de 1 miliard de dolari. Pentru a obţine licenţa, Timiş a promis că investeşte 2,5 miliarde de dolari, nu doar în minerit. African Minerals a început exploatarea zăcământului, scoţând din ţară 2.000 de tone, dar a uitat să dezvolte infrastructura rutieră şi feroviară, aşa cum s-a obligat prin contract. Din acest motiv, populaţia din zona Tambao a protestat îndelung în luna februarie, somând African Minerals să asfalteze măcar drumul.
Era o a doua lovitură pe care o primea Timiş în decurs de o săptămână pentru că Shandong Iron and Steel Group, creditorul chinez şi partenerul său în proiectul minier Tonkolili din Sierra Leone, a cerut falimentul African Minerals pe motiv că nu şi-a plătit datoriile. Mina de la Tonkolili a fost închisă în noiembrie 2014 din lipsa capitalului de lucru. După ce a preluat de la mai multe bănci o parte din datoriile African Minerals şi a cerut rambursarea împrumutului, chinezii de la Shandong, care au ajuns să deţină 25% din Tonkolili, au preluat controlul asupra companiilor lui Timiş.

La sfârşitul lui 2014, London Mining, controlată de Timiş, a intrat în faliment. Aceasta deţinea mina Marampa de lângă Tonkolili, cumpărată printr-un credit de 20 de milioane de dolari luat de la Cape Lambert Resources din Australia. ebola însă i-a stricat planul lui Timiş. Costurile au crescut enorm iar preţul minereurilor a scăzut puternic pe parcursul unui singur an. African Minerals a închis obloanele în Sierra Leone iar acţiunile de la Bursa din Londra, care au scăzut vertiginos în ultimii ani, au fost oprite de la tranzacţionare din cauza incertitudinii cu privire la viitorul societăţii.

Cum a cucerit Senegalul

Senegalul este o ţară vest-africană cu circa 13 milioane de locuitori şi un PIB de 12 ori mai mic decât al României. Din punctul de vedere al indicelul Gini, al distribuţiei veniturilor, România şi Senegalul sunt în aceeaşi situaţie dezechilibrată, pe locurile 130, respectiv 135 ale clasamentului mondial. La fel stau lucrurile şi în ce priveşte indicele percepţiei corupţiei în clasamentul Transparency International – România este pe locul 58, iar Senegal pe locul 61,anul trecut.

Circa 25% din exporturile Senegalului constau în hidrocarburi şi derivate. După marile afaceri din Coasta de Fildeş, Burkina Faso şi Sierra Leone, această ţară, Senegalul, a devenit noua ţintă a lui Frank Timiş. Şi ca întotdeauna, afacerile sale au dus la un uriaş scandal naţional, un scandal în care familia prezidenţială este acuzată că a vândut ţara “aventurierilor apatrizi”.

Afacerea lui Frank Timiş în Senegal a început în 2012, iar în mai puţin de patru ani preşedintele ţării este acuzat că i-a oferit gratis omului de afaceri româno-australian rezerve naturale de 1,2 miliarde de dolari.

Povestea cu petrol a lui Frak Timis începe odată cu mandatul prezidenţial al lui Macky Sall, întâmplător sau nu de profesie inginer geolog, expert în petrol şi gaze. Modus operandi este bine cunoscut – o nebuloasă uriaşă de societăţi off-shore în paradisurile fiscale. Totul începe cu un contract de explorare a unor perimetre marine semnat de societatea senegaleză de stat Petrosen şi compania lui Frank Timiş, Petro-Tim Limited. Presa senegaleză scrie că această societate din Insulele Cayman a fost creată oficial la două zile după semnarea contractului. Apoi intră în joc fratele preşedintelui senegalez, Aliou Sall, care este mandatat de Petro-Tim Limited să înfiinţeze societatea cu unic acţionar Petro-Tim Senegal. Urmează apoi o mulţime de societăţi off-shore prin care rezervele de petrol încep să treacă, cu semnătura preşedintelui, în proprietatea companiilor străine. Totul cu o cheltuială minimă din partea societăţilor lui Frank Timiş – circa 4 milioane de dolari din 34 de milioane pe care se angajase să le investească pentru explorare.

În 2016 s-a ajuns la următoarea situaţie, potrivit presei senegaleze de opoziţie. “Petro-Tim Limited, devenită Timis Corporation, după ce a cheltuit 34 de milioane de dolari cel mult (în realitate 4 milioane de dolari), s-a trezit cu active de 125 de milioane de dolari, adică cu un plus de 121 de milioane de dolari. Această valoare ar trebui taxată de fisc, câtă vreme activităţile de explorare au fost cedate unei alte companii. Nebuloasa de companii off-shore a mai obţinut şi zăcăminte de 135 de miliarde de metri cubi, echivalentul a minimum 1,2 miliarde de dolari”. În întreaga ecuaţie, companiei Petrosen nu i-a mai rămas decât 10%, guvernul renunţând la dreptul de preempţiune în momentul în care Timiş a început să-i înstrăineze activele.

Presa senegaleză este revoltată, iar opoziţia, Frontul pentru Apărarea Senegalului, încearcă să protesteze în parlament împotriva spolierii ţării de către afaceriştii străini, prin intermediul familiei prezidenţiale. Nu este mai puţin adevărat că o parte a presei anti-prezidenţiale este acuzată că reprezintă interesele petroliere ale Chinei. „Suntem în faţa unui contract odios, în virtutea căruia am luat petrolul şi gazul ţării şi le-am dat unor aventurieri”, scrie jurnalistul Adama Gaye, apropiat de opoziţia senegaleză, făcând aluzie la Frank Timiş. Acesta este descris drept “o persoană sulfuroasă, aproape un apatrid”. Omul de afaceri australiano-român mai este acuzat că a acaparat resursele naturale din Sierra Leone la începutul anilor 2000, când ţara era în plin război civil.

Acum se pare că a sosit rândul Senegalului, iar afacerea coruptă îl implică direct pe fratele preşedintelui senegalez. “Este gravisim că Aliou Sall s-a asociat cu Frank Timiş. Este conflict de interese. Este mai rău decât Watergate”, scrie jurnalistul amintit.

Soluţia lui este următoarea: „Voi sesiza Congresul american, una dintre căile cele mai sigure că se va face dreptate”.

Să-l ascultăm şi pe Frank Timiş, care a fost intervievat în timpul aceastei campanii pornite împotriva afacerilor sale în Senegal. “Africa de Vest este bogată în cultură şi oamenii vor educaţie, vor locuri de muncă, stabilitate şi creştere economică. Eu vreau să creez oportunităţi, să construiesc proiecte, să deblochez resurse şi bogăţii, pentru ca popoarele Africii de Vest să poată avea acces la ele. Vreau ca noile generaţii să aibă posibilitatea de a-şi vedea copiii crescând în vestul Africii. (…) Africa de Vest are un loc aparte în inima mea şi de aceea am acordat atenţie acestei zone. Desigur, există dificultăţi şi accept provocarea de a le depăşi. Cred că Africa de Vest are nevoie de transparenţă şi bună guvernare, începând cu administraţia. Dacă nu se face asta sau dacă nu se fac măcar progrese în direcţia asta, investitorii corecţi de care Africa are nevoie vor pleca de pe continent, lăsând loc corupţiei, care ucide dezvoltarea”, a spus Timiş pentru Afrik.com.
frank timis.jpg

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.