Roşia Montană: dezvoltare economică fără cianură

Stimate Domnule Cornel Nistorescu,

Îngăduiţi-mi vă rog să vă prezint câteva consideraţii privitoare la investiţia de la Roşia Montană care pot modifica felul cum cum este redată aceasta în media.

1. Iazul de decantare principal este destinat să colecteze reziduurile din instalaţia de separare a aurului şi argintului din minereu. În finalul exploatării, în iaz se găsesc depozitate 215 mil tone şlam (cca un sfert de miliard de tone) ce reprezintă minereul măcinat la dimensiuni foarte mici (74 – 150 microni) din care au fost extrase metalele preţioase.

Concomitent sunt introduse şi 12,3 mil mc apă reziduală în care s-au dizolvat reactivii din proces, inclusiv cei pentru neutralizarea cianurii ce nu a reacţinat cu roca şi anume 222 mii tone metasulfit de sodiu ce acompaniază cele 220 mii tone cianură de sodiu introdusă iniţial în proces Rezultă în final un număr de 66 (şasezeci şi şase !) compuşi chimici precum: cianaţi, thiocianaţi, sulfocianuri, compuşi ai metalelor grele cu cianura şi anume, compuşi ai fierului, cuprului, nichelului, zincului, arseniului, molibdenului, plumbului, cadmiului, stronţiului etc. Concentraţia acestor compuşi în apa din iaz se situează între 0,1 şi 600 mg/litru, ei sunt nebiodegradabili, iar gradul lor de toxicitate, de pericol pentru mediul înconjurător este departe de a fi cunoscut.

Cei 66 compuşi, despre care nu se vorbeşte nimic în dezbaterile publice reprezintă un pericol real pentru mediu, deoarece, depozitaţi în concavitatea unei cariere pe termen infinit sunt o ameninţare continuă pentru calitatea apelor freatice şi subterane din Zonă.

Studiul de impact întocmit de firma investitoare – din care s-au extras datele de mai sus – menţionează în volumul 8 pag.119, cazul în care apa din iazul de decantare devine acidă- urmarea absorbţiei dioxidului de carbon din atmosferă sau din cauza ploilor acide accidentale şi sub influenţa razelor ultraviolete – şi generează acid cianhidric gazos la suprafaţa apei şi care se împrăştie în atmosferă

Documentaţia firmei investitoare afirmă că zilnic, prin suprafaţa apei iazului de decantare se pierde cantitatea de 100 kg acid cinahidric sau cca 30 tone anual, pierderi foarte periculoase pentru oameni, pentru mediul înconjurător.

Se poate aprecia că în spatele discuţiei despre concentraţia admisă de cianuri în apa reziduală (iazul de decantare) trebuie văzută cantitate uriaşă de cianuri şi derivaţi ai aceştia, cuprinşi în cei 66 componenţi, mulţi toxici , ce rămân în urma exploatării ca „bombă” ecologică pentru multe generaţi umane, imaginar existente în perspectiva Zonei.

Sursă de documentare: Raportul la Studiu de impact asupra mediului la Roşia Montana, mai 2006, Ed. RMGC, volumul 8 pag.; 17,19, 33, 87,119, 188-189.

2. Localitatea Roşia Montana este una din cele 16 componente ale Comunei Roşia Montană. Populaţia Comunei era de 3865 locuitori în 2002, 4088 locuitori în 1998. – an în care în Localitatea Roşia Montana erau înregistraţi 1534 locuitori. Resursa potenţială de muncă a Comunei înumăra în anul 2002, 2171 persone din care, 756 în Localitatea Roşia Montana. După închiderea exploatării, 573 persoane au „emigrat” urmare a închiderii investiţiei, iar 130 au devenit navetişti. În categoria emigranţilor se înscriu şi familiile strămutate din localitate.

Comuna nu este o Comună săracă privită la ansamblul României:

posedă 28.700 ha (arabil-3.572 ha, 14.797 ha păşuni, 10.337 ha fâneţe), revenind 21,2 ha teren agricol per gopodărie, din care 2,6 ha teren arabil per gospodărie. Poate astfel să crească 3-4 capete bovine per gospodărie, 2-3 capete ovine, 11 păsări, un porc, să obţină 4,4 tone cartofi etc.

Resursa păşuni şi fâneţe ar putea asigura cel puţin o dublare a numărului de oi şi bovine dacă ar exista posibilitatea desfacerii produselor pe piaţa in- ternă sau externă.

Se propune reconsidererea activităţii economice a locuitorilor Comunei, prin valorificarea resurselor naturale existente, dar într-o schemă de organizare care să permită cel puţin dublarea activităţilor din agricultură. Schema este următoarea:

  • organizarea întregii comune într-o formă cooperatistă (entitate organizatorică liber exprimată);
  • înfiinţarea Parcului Agro-Industrial destinat amplasării activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole la produse finite (alimente gata comercializabile, fără intermediari) ce presupun aport maxim de valoare adăugată;
  • resurselel naturale vor fi valorificate pe filiere, materie primă-produs finit;
  • înfiinţarea Bancii agricole de credit a Comunei ce va gestiona economiile fiilor satului ce lucrează în străinătate şi care doresc să se înapoieze acasă şi să se antreneze într-o afacere proprie sau a cooperativei, eventual via Pacul Agro-Industrial;
  • Parcul Agro-Industrial ar putea fi amplasat în Localiatea Roşia Montană pentru se folosi abilităţile profesionale ale locuitorilor.

Detalierea acestui Proiect se poate urmări în lucrarea anexată: ROSIA MONTANA CU SI FARĂ CIANURĂ

Sperăm să vă folosescă datele de mai sus.

Cu deosebit respect,

Ing. Gheorghe Manea

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.