S-a dat startul programului „o ambulanţă la fiecare comună”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat că Executivul a aprobat în şedinţa de guvern de luni o ordonanţă de urgenţă prin care se va elimina diferenţa dintre rural şi urban în ceea ce priveşte accesul populaţiei la servicii de sănătate. „Practic, ne dorim să asigurăm cât mai multor oameni accesul la servicii de sănătate performante, la servicii medicale, îi avem în vedere în special pe cei aflaţi în sărăcie, cărora le este mai greu să meargă la medic, de exemplu şomerii, persoanele din comunităţile de romi, familiile monoparentale, persoane cu afecţiuni cronice. Prin această ordonanţă de urgenţă înfiinţăm cadrul legal pentru a apărea aceste centre comunitare integrate la nivel local, mai exact vorbim de centre care oferă atât servicii medicale, cât şi servicii sociale. Ceea ce vreau să vă spun este că această măsură prefigurează, practic, şi cadrul pentru implementarea celor 3.000 de ambulanţe, o ambulanţă la fiecare comună”, a declarat Bodog la finalul şedinţei de Guvern. Ministrul susţine că acest proiect a fost făcut de Direcţia de Asistenţă Medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii, a fost apoi depus la Senat, dar a fost clasat. „Noi l-am preluat, am modificat ceea ce trebuia modificat, l-am îmbunătăţit şi l-am promovat ca ordonanţă de urgenţă, fiind condiţionalitate pentru a accesa fonduri europene, aşa cum am declarat şi la începutul şedinţei. Practic, această condiţionalitate a fost raportată de guvernul Cioloş ca fiind îndeplinită”, a spus Bodog.

Cum va funcţiona

„Practic coborâm serviciile medicale şi comunitare la nivelul fiecărei comunităţi defavorizate, să spunem aşa, aducând asistenţa socială şi asistenţa medicală una lângă cealaltă. Cunoaştem problemele, ştim mai bine, avem o evidenţă mai clară a ceea ce se întâmplă, în ceea ce priveşte problemele sociale şi problemele de acces, şi atunci am spus faptul că prin acest proiect, practic, deschidem şi posibilitatea de acţiune şi, practic, acele 3.000 de ambulanţe promise în programul de guvernare vor acţiona la acest nivel. Practic, vom aduce, cu aceste ambulanţe, vehiculele de transport medical, vor fi transportaţi pacienţii pentru a avea acces la servicii medicale profesioniste”, a explicat Bodog cum va funcţiona programul. Întrebat care va fi impactul bugetar, acesta a declarat că nu a fost calculat. „În ceea ce priveşte înfiinţarea acestor centre, pentru că ele vor fi înfiinţate, nu vor fi înfiinţate pe cheltuieli de la buget, ele vor fi finanţate din POR, practic, sunt 355 de milioane de euro care sunt alocaţi pentru acest lucru. Ei nu au putut fi alocaţi datorită faptului că era acest vid legislativ. Ceea ce pot să vă spun este că, în prezent, Ministerul Sănătăţii finanţează 1.520 de asistenţi medicali comunitari şi peste 482 de mediatori sanitari. Practic, grupăm resursele Ministerului Sănătăţii şi le aducem împreună cu cele ale Ministerului Muncii”, a spus Bodog.

Criticile lui Arafat

Într-o postare recentă pe pagina sa de Facebook, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a scris că ideea de a dota fiecare sat cu câte o ambulanţă comportă mai multe aspecte ce nu au fost luate în calcul. „Cât despre cele 3.000 de ambulanţe, una în fiecare sat, trebuie să spun că cei care au propus o astfel de soluţie decidenţilor politici au făcut acest lucru fără a lua în considerare mai multe aspecte. În primul rând, dacă vorbim de 3.000 de ambulanţe în sate, deci suplimentare, înseamnă personal suplimentar, iar ca să avem în fiecare ambulanţă măcar un ambulantier şi un asistent, înseamnă că va trebui să angajăm un număr de 30.000 persoane noi la serviciile de ambulanţă, 15.000 ambulanţieri şi 15.000 asistenţi pe considerentul că pentru fiecare post permanent trebuie 5 persoane ca să acopere şi concediile şi să asigure o activitate continuă. De unde vom angaja 15.000 asistenţi că să deservească cele 3000 ambulanţe? Și de unde cei 15.000 ambulanţieri? Și cum îi instruim într-un timp atât de scurt ca să lucreze pe ambulanţe? Și ce facem cu înlocuirea parcului actual de ambulanţe din municipii, oraşe şi sate unde avem deja staţii şi echipaje? Acest proiect ar însemna că ne vor trebui în jur 1.400 de ambulanţe ca să înlocuim ce avem învechit la care să adăugăm 3.000 de ambulanţe suplimentare. În total 4.400 ambulanţe, la care să suplimentăm paralel personalul ambulanţei de la 12.000, cât este actualmente, la 42.000!”, a scris Raed Arafat.

Aceasta a spus că trebuie mai multă responsabilitate în analizarea acestor propuneri care „sunt nerealizabile şi care pot duce la cheltuieli total nejustificate pentru că nu este realmente nevoie de un astfel de număr de ambulanţe în România”. „Sistemul sanitar are nevoie de personal în secţiile de terapie intensivă, în UPU, în chirurgie şi nu numai la ambulanţă şi SMURD. De aici vine de fapt necesitatea unei viziuni responsabile pe dezvoltarea mai departe a sistemului integrat de urgenţă luând în considerare toate aspectele şi nu numai ce solicită reprezentanţii unor servicii de ambulanţă. Dacă cineva pretinde că am neglijat serviciile de ambulanţă vreau să vină şi să spună acest lucru cu probe clare şi să explice această neglijenţă când pe lângă dotările alocate începând cu 2007 numai în ultimii doi ani am reuşit să dotăm şi să acredităm centrele de formare ale serviciilor de ambulanţă iar în cursul acestui an am finalizat traducerea şi publicarea manualului pentru asistenţii medicali de urgenţă în vederea începerii formării lor în acest domeniu şi acordării atestatului în domeniul asistenţei medicale de urgenţă asistenţilor de la serviciile de ambulanţă şi UPU. Deci, dacă voiam să subminăm ambulanţa sau să o defavorizăm, nu proecedam la dezvoltarea segmentului de pregătire a personalului din cadrul acestor servicii!”, a mai spus Arafat.

Serviciile medicale

Actul normativ aprobat de Guvern menţionează activităţile desfăşurate în domeniul asistenţei medicale: furnizarea de servicii medicale de profilaxie către membrii comunităţii; servicii de promovare a sănătăţii în comunitate prin educaţie pentru sănătate în legătură cu cei mai importanţi determinanţi ai sănătăţii (stil de viaţă sănătos, atitudine faţă de sănătate şi faţă de de serviciile medicale, planificare familială şi sănătatea reproducerii, nutriţie, asigurarea unui mediu sănătos); identificarea riscurilor pentru sănătate şi a persoanelor şi grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical sau social; consilierea medicală şi socială, în limita competenţelor profesionale; direcţionarea şi monitorizarea accesului persoanelor vulnerabile către serviciile medico-socio-educaţionale; asistenţa la domiciliu a gravidei, nou-născutului şi mamei, a pacientului cronic şi a vârstnicului, complementar asistenţei medicale primare, secundare şi terţiare; asistenţa medicală de urgenţă în limita competenţei profesionale. Beneficiarii acestor servicii sunt, cu precădere, persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populaţia din mediul rural şi grupurile vulnerabile (persoane cu nivel economic sub pragul sărăciei, aflate în şomaj, cu afecţiuni cronice, cu risc de excluziune socială etc).

În funcţie de nevoile privind furnizarea integrată de servicii medico-socio-educaţionale, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi în locaţiile puse la dispoziţie de acestea se vor constitui centre comunitare integrate, finanţate integral din bugetele locale.

Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari, precum şi cheltuielile determinate de aplicarea standardelor minime de dotare se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Autorităţile locale pot contribui din surse proprii la finanţarea cheltuielilor de personal şi pot angaja şi alte categorii de personal care furnizează servicii medicale, sociale sau educaţionale, cu asigurarea finanţării cheltuielilor acestora din surse proprii şi cu încadrarea în bugetul aprobat, dar sunt şi responsabile de acoperirea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii necesare întreţinerii şi funcţionării centrelor comunitare integrate. Asistenţa medicală comunitară este coordonată tehnic şi metodologic de către Ministerul Sănătăţii, prin structurile sale din teritoriu, respectiv direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, iar controlul activităţii se va exercita de către Ministerul Sănătăţii.

Normele metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei. În prezent, Ministerul Sănătăţii asigură finanţarea a peste 1520 de asistenţi medicali comunitari şi peste 482 de mediatori sanitari.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.