S-a declanşat războiul contra samsarilor retrocedărilor

Miercuri în plenul comun al Parlamentului, Guvernul îşi angajează răspunderea pe noua lege a retrocedărilor. Viitorul act normativ conţine articole care vor elimina samsarii restituirilor.

Noua lege prevede restituiri în natură a clădirilor şi a terenurilor, în situaţia în care fostele proprietăţi mai există. În cazul în care retrocedarea în natură nu mai este posibilă, atunci se asigură măsuri compensatorii şi despăgubiri în bani. Intră sub incidenţa legii doar persoanele care au depus notificări până la data de 21 august 2002 pe legea 10/2011 şi cele care au depus notificări pe legile fondului funciar. Nu intră sub incidenţa legii persoanele care nu au depus notificări de restituire sau despăgubire. Un nou termen pentru notificări nu mai este acordat de actuala lege. Vor avea prioritate – la despăgubiri – cele cca 14.000 de dosare aprobate de ANRP, dar care nu au intrat în plată. Noua lege conţine în premieră şi măsuri pentru împiedicarea cumpărătorilor de drepturi de proprietate şi drepturi litigioase de a face profituri uriaşe prin păcălirea persoanelor îndreptăţite să obţină restituiri sau despăgubiri.

Cum se va rezolva problema „samsarilor”

Trei măsuri prevede legea pentru combaterea îmbogăţirii cesionarilor, adică a celor care au cumpărat drepturi litigioase de la foştii proprietari şi au obţinut (obţin) decizii de despăgubire sau restituiri în natură.

Prima măsură: persoanele care au cumpărat drepturi de proprietate nu intră în calcul la restituiri în natură, ci doar la despăgubiri (acordarea de puncte – un punct are valoarea unui leu)

A doua măsură:  persoanele care au cumpărat drepturi de proprietate primesc puncte în modul următor: în contravaloarea sumei pentru care au achiziţionat drepturile de proprietate + 15% din diferenţa între valoarea totală de despăgubire a clădiri sau terenului şi preţul plătit pentru drepturile de proprietate.

A treia măsură: în cazul în care nu se cunoaşte preţul plătit pentru cumpărarea drepturilor de proprietate, cei care le-au cumpărat primesc puncte în valoarea a 15% din valoarea stabilită pentru despăgubire.

Aceste măsuri se aplică persoanelor care au cumpărat drepturi de proprietate care au dosare aprobate de ANRP, dar nu au intrat în plată (premierul susţine că în total ar fi 14.000 de dosare aprobate dar neintrate în plată – un angajat al ANRP ne-a precizat că în jur de 10, maximum 12% din aceste dosare ar aparţine unor cumpărători de drepturi de prorprietate) precum şi persoanelor care au cumpărat drepturi de proprietate şi au dosare încă neaprobate sau nelucrate de ANRP. Nu se ştie în acest moment în ce procent există în această categorie dosare ale cumpărătorilor de drepturi de proprietate.

Cine este „samsarul” restituirilor şi retrocedărilor

De regulă, „samsarul” restituirilor sau al despăgubirilor este persoana care cumpără la un preţ mic drepturi de proprietate sau drepturi litigioase şi obţin ulterior sume mai mult decât frumoase prin deciziile de restituire sau despăgubire. Profesioniştii genului sunt, de regulă, mână în mână cu autorităţile locale şi/sau cu funcţionarii de la ANRP. „Procedura” este una simplă: autoritatea locală sau funcţionari de la ANRP tergiversează la nesfârşit rezolvarea dosarului; persoana îndreptăţită (fostul proprietar sau moştenitorul legal sau testamentar) nu mai poate continua lupta cu sistemul şi în acest caz vânde drepturile de proprietate sau cele litigioase pentru o sumă mică (poate pentru unele persoane în vârstă suma pare mare la prima vedere); miraculos, cumpărătorul drepturilor rezolvă în timp decent sau record dosarul şi obţine astfel un profit uriaş prin imobilul restituit sau prin despăgubirea primită.

Marile şi cele mai multe tunuri au fost date de „samsari”  în situaţii de restituiri în natură, cu precădere când a fost vorba de terenuri. Tunuri consistente au fost date şi în cazul despăgubirilor în acţiuni la Fondul Proprietatea, aici un rol decisiv avându-l exclusiv – funcţionarii de la ANRP. Premierul Victor Ponta susţine, într-un document remis Parlamentului că 1.037 de cumpărători de drepturi de proprietate ar fi primit de la ANRP titluri de conversie (acţiuni la Fondul Proprietatea) în valoare de 7 miliarde de lei. Nu se ştie dacă suma menţionată este corectă – datele oficiale de pe site-ul ANRP nu bat cu spusele premierului, dar un un fost angajat al ANRP a făcut unele precizări pentru Cotidianul.ro: „cifric, premierul are dreptate. Sunt 7 miliarde lei valori pentru dosare de despăgubire, personal aş mai adăuga încă un miliard, care vizează decizii în favoarea celor care au cumpărat drepturi de proprietate. Titluri de conversie, adică acţiuni la Fondul Proprietatea pentru cumpărătorii de drepturi sunt în valoare de 2,5 – 3 miliarde de lei, Restul până la 7 sau 8 miliarde de lei se află, dacă pot spune aşa, în dosarele aprobate şi care nu au intrat în plată. Este foarte greu de estimat care sunt valorile la dosarele care au fost aprobate de autorităţile locale, dar nu au intrat în lucru la ANRP. Nu este exclus ca şi aici să fie ceva miliarde bune de lei la cumpărătorii de drepturi, dar cine nu a apucat să prindă o restituire sau despăgubire, pe legea nouă nu va mai câştiga mare lucru”.

Premierul a mai promis că în situaţiile în care se vor descoperii cumpărători de drepturi de proprietate care au obţinut imobile în natură sau acţiuni la Fondul Proprietatea, dar dosarele au fost aprobate ilegal, atunci justiţia îşi va spune cuvântul. Dintre „samsari” scapă doar cei care au dat tunuri dar dosarele au fost în regulă.

Situaţii prezentate de premier

Într-o conferinţă de presă în care a fost prezentată varianta finală a noii legi privind restituirile şi despăgubirile, premierul Victor Ponta a detaliat câteva cazuri în care şi-au făcut apariţia „samsari ai restituirilor” sau unde anumite terenuri au fost supraevaluate de către autorităţi amabile. Ponta a precizat că legislaţia în vigoare nu permite dezvăluirea numelui persoanelor îndreptăţite şi nici acelora carora le-au fost cesionate drepturi litigioase sau drepturi de proprietate nerezolvate administrativ. (O afirmaţie pe care trebuie să o luăm sub beneficiu de inventar, deoarece până în 2010 pe site ANRP figurau cu date de identificare clare, inclusiv nume şi prenume persoanele ale căror dosare de restituiri/depăgubiri intrau în şedinţele comisiilor de coluţionare de la ANRP – n.a.). Câteva din exemplele prezentate de premierul Victor Ponta într-un document remis Parlamentului:

• În martie 2010, o persoană îndreptăţită  îi cedează lui B.M. pentru 200.000 de euro drepturile sale de proprietate din dosar. În luna mai 2010, BM obţine titlul de despăgubire în valoare de peste 20 de milioane de euro. (caz de cesiune)
• Teren agricol de 50 ha din judeţul Iaşi s-a aprobat titlu de despăgubire de către autorităţile locale în valoare de 20 milioane euro (caz de supraevaluare)
• GS (Gheorghe Stelian – numele a fost dezvăluit de premierul Ponta şi de preşedintele ANRP în mai multe conferinţe de presă din 2012 şi 2013) achiziţionează în aprilie 2010 contra 1,5 milioane de euro drepturi pentru care în martie 2011 se stebişeţte o valoare de 88 milioane euro – 25% din această sumă a ajuns la alţi 3 cesionari, VV, AA, GG, preţul cesiunii nu este cunoscut (caz de cesiune)
• Un caz tipic de reţea în lumea „samsarilor despăgubirilor”: în 2006, persoana îndreptăţită (proprietarul ce urma să primească despăgubirea) vinde unui cesionar intermediar pentru 35.000 de dolari drepturile sale; acestea vinde în 2008  cu 50.000 de dolari drepturile cumpărate în 2006 altor cesionari, care în 2010 obţin titluri de despăgubire în valoare de 53,5 milioane de euro. 30% din drepturi sunt cumpărate de GS (acelaşi Gheorghe Stelian) achiziţionează în luna mai 2010 contra a 1 milion de euro 30% din drepturile respective, revenindu-i în final 18 milioane de euro. (caz de cesiune multiplă)
• LBD cumpără cu 150.000 de euro drepturi litigioase în aprilie 2011, iar în mai 2011 obţine decizie de despăgubire în valoare de 5 milioane de euro (caz de cesiune şi rezolvare rapidă a dosarului în favoarea cesionarului)
• În ianuarie 2011 primarul din Cluj-Napoca emite decizie de despăgubire, în martie 2011 se înregistrează dosarul la ANRP (între timp s-a dat şi avizul de legalitate al prefectului de Cluj), în aprilie 2011 persoana îndreptăţită cesionează 25% din drepturi contra a 100.000 de euro lui TMC, iar în mai 2011 se acordă titlu de despăgubire în valoare 2 milioane de euro (în intervalul martie 2011 – mai 2011 a avut loc şi operaţiunea de evaluare). Speţa reprezintă cea mai rapidă restituire din istoria ANRP. De regulă între emiterea deciziei de către o primărie şi obţinerea titlului de despăgubire la ANRP trece un termen care se întinde între 1 an şi jumătate şi 2 ani.

Un caz care l-ar putea înfunda pe Traian Băsescu sau pe Adriean Videanu

În ultima zi a mandatului de primar al Capitalei, Traian Băsescu a semnat Decizia nr. 3.544 din 26.11.2004 privind soluţionarea dosarului întocmit în baza Notificării înregistrate sub nr. 3.354/2001 la executorul judecătoresc privind imobilul situat în Bucureşti, Bdul Liviu Rebreanu nr. 4, sector 3, trecut în proprietatea statului în baza Legii reformei agrare nr. 187/1945, de la I. B. Grueff, solicitat în natură de domnul Romalo Eduard Ioan Dan, în vârstă de 89 de ani. Suprafaţa de teren restituită era de 82.229 m.p. adică puţin peste 8 ha, şi este situată în parcul IOR. Pare de-a dreptul ciudat că în ultima zi de campanie electorală pentru prezidenţiale (dar şi pentru parlamentare) Traian Băsescu şi-a găsit timp pentru a semna decizii de restituire.

„Opera” lui Traian Băsescu este continuată de Adriean Videanu. Iată ce rezută dintr-un comunicat al primăriei sectorului 3 emis recent: „Terenurile situate în Bucureşti, str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU (aceasta a cesionat sau a cumpărat de la Romalo Eduard drepturi litigioase sau direct teren) în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv 4334/18.05.2005”. În 2006, prin deciziile 5433 şi 5434 din 1 iunie 2006, mai restituie lui Romalo Eduard două loturi de 500, respectiv 715 m.p. în zonă.

Proprietatea este apoi vândută succesiv până când ajunge pe mâna companiei Caelum Development, deţinută de IZZIE S.A.R.L. din Luxemburg, reprezentată de cetăţeanul irlandez Douglas Arthur Farrel, mai multe surse susţinând că respectiva companie a plătit bani frumoşi de ordinul a milioane de euro cesionarei.

Mai multe surse, printre care şi un avocat (fost ziarist) susţin că terenul respectiv nu mai reprezenta fosta moşie Grueff, pentru că în 1921 a intrat în masa de teren prin care Regele Ferdinand a împroprietărit foşti combatanţi din primul război mondial. Dacă vor fi scoase le iveală documente de proprietate din 1921, atunci cei doi primari care au semnat decizii de restituire vor deveni cazuri penale.  

În ceea ce o priveşte pe Maria Cocoru (aproape octogenară) ea apare între 2005 şi 2007 (sursa, publicaţia Foaia Transilvană) în peste 10 documente de restituri şi, conform cărora ar trebui să deţină peste 200 de ha de teren în sectorul 3 din Bucureşti. Cum şi cu cine a operat Maria Cocoru vedem şi din alte surse

Alte două studii de caz

• În august 2007 o zonă verde dintre blocuri din Str. Drumul Murgului nr. 40A, sector 3 este retrocedată unui octogenar Eduard Romolo. Dar acesta cesionase deja, în 2004, drepturile pentru acest teren unei anumite doamne Maria Cocoru. Pe 24 iunie 2008 aceasta vinde pentru 200.000 de euro terenul unei familii, Niculina Tatarici şi Nicuşor Tatarici. A doua zi, pe 25 iunie 2008 familia Tatarici semnează un contract de vânzare cumpărare cu firma SC RPF Development SRL în valoare de 8.500.000 de euro. (sursa, comunicat „Salvaţi Bucureştiul”).
• Gheorghe Stelian a cumpărat în 2007 drepturile litigioase pentru terenul de sub circul de stat Globus din Bucuresti, pentru suma de 100 de mii de euro. În această afacere, Sztelian a fost asociat cu Alexa Faur, cel care,  i-a achitat creditul Elenei Udrea la bancă; după ce Stelian şi-a rezolvat dosarul circului Globus şi a intrat în posesia terenului, acesta valora deja 60 de milioane de euru.(sursa RealitateaTV). Conform presei, Stelian Gheorghe este nimeni altul decât cel de la care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a cumpărat în anul 2006 terenul de lângă Floreasca, pe strada Chopin, din Bucureşti, pe care şi-a ridicat ulterior un bloc de apartamente. Antena 3 a mai dezvăluit şi legături de afaceri între Gheorhe Stelian şi Niculina Tatarici. După cum se vede, trei dintre persoanele care apar în foarte multe situaţii de cesionare de drepturi, Maria Cocoru, Niculina Tatarici şi Gheorghe Stelian au şi legături cu mediul politic – Traian Băsescu, Adriean Videanu, Elena Udrea etc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.