S-a scăpat printre mâini o avere de 3 miliarde de euro

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie aflată în subordinea Ministerului Mediului, nu a gestionat coerent vânzarea surplusului de emisii de dioxid de carbon şi a văduvit România de un venit suplimentar de 3 miliarde de euro, se arată într-un raport al Curţii de Conturi. Din acest motiv, ţării noastre i s-a suspendat dreptul de vânzare a acestor certificate. Pentru că a semnat Protocolul de la Kyoto, România a avut alocată o anumită cotă de poluare cu dioxid de carbon. Din cauză că o parte însemnată din industria autohtonă a căzut după 1990, România utiliza cota alocată şi, prin urmare, avea posibilitatea să vândă diferenţa, sub formă de certificate, altor state care sar de nivelul admis alocat. Un certificat, aşa-numitul AAU, este echivalent cu o tonă de CO2 emisă în atmosfera. Vânzarea acestora trebuia făcută de Executivul român fără intermediari. Însă ani întregi niciun partid care s-a aflat la putere n-a mişcat un deget pentru a reglementa destinaţia sumelor provenite din tranzacţii, o condiţie obligatorie pentru o vânzare de certificate de emisii poluante.

În respectivul raport al Curţii de Conturi se arată că ţara noastră s-a angajat, în cadrul Protocolului de la Kyoto, ca, pentru perioada 2008-2012, cantitatea de dioxid de carbon emisă anual de operatorii economici poluatori să fie mai redusă cu 8% faţă de 1990, fapt pentru care i-au fost alocate 1.279.835.099 certificate de gaze cu efect de seră. Acestea reprezentau dreptul României de a emite, în perioada 2008-2012, o cantitate de 1.279.835.099 tone de dioxid de carbon. Când inspectorii Curţii au făcut controlul, România mai deţinea un surplus de certificate de 515.080.892 tone de dioxid de carbon. La un preţ estimat de 6 euro pe tonă, rezultă că valoarea surplusului de certificate se ridica la 3,09 miliarde de euro.

„La data de 27.08.2011, potrivit Deciziei finale a Comitetului de conformare al Protocolului de la Kyoto (…), României i-a fost suspendat, pe o perioadă nedeterminată, dreptul comercializării internaţionale a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, datorită lipsei valorilor unor parametri cu reprezentativitate naţională, fapt ce a condus la imposibilitatea estimării nivelelor de emisie specifice activităţilor Sectoarelor INEGES (Energie, Procese Industriale, Agricultură, Folosinţa terenurilor, Schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură — LULUCF şi Deşeuri), prin aplicarea unor metode de calcul specifice nivelelor superioare de abordare în cazul categoriilor importante”, se arată în raportul menţionat.
Ţara noastră a pierdut astfel anumite oportunităţi de moment oferite de piaţa certificatelor de emisii de gaze de seră în condiţiile în care state precum Japonia, Spania sau Germania erau foarte interesate să le achiziţioneze. În 2010, Polonia a vândut 4 milioane de certificate Japoniei şi a încasat 80 de milioane de euro. Cu un an înainte, Cehia a primit 500 de milioane de euro de la Japonia, pentru 100 de milioane de certificate, după ce în 2008 a mai luat 60 de milioane de euro. Vecinii lor slovaci au vândut 50 de milioane de certificate cu 300 de milioane de euro, în 2008.

ANPM nu a luat toate măsurile în vederea asigurării şi organizării corespunzătoare a resurselor materiale, financiare şi umane necesare pentru realizarea inventarului naţional, inclusiv cu privire la colectarea datelor pentru estimarea nivelului emisiilor, se spune în raportul Curţii de Conturi. Totodată, nu au fost contractate servicii de consultanţă, studii şi analize în acest sens, deşi ANPM avea posibilitatea de a face acest lucru. Chiar dacă certificatele de emisie de gaze cu efect de seră au reprezentat drepturile tranzacţionabile ale României de a emite o anumită cantitate de gaze cu efect de seră, aceste drepturi, neavând conferită o valoare nominală, nu au fost înregistrate şi prezentate în cadrul situaţiilor financiare întocmite de ANPM.

„Consecinţa neînregistrării şi neevidenţierii în contabilitatea entităţii a sumei de 33.019.745.554 lei reprezentând valoarea estimativă a activului necorporal — dreptul de emisie a 1.279.835.099 tone CO2 alocat României prin Protocolul de la Kyoto a constat în prezentarea denaturată a evidenţei contabile şi a patrimoniului la data de 31.12.2011, precum şi a situaţiilor financiare care nu oferă o imagine fidelă a poziţiei şi performanţelor financiare ale entităţii. Urmare măsurii dispuse prin decizia Curţii de Conturi, cât şi a precizărilor primite în corespondenţa purtată cu Ministerul Finanţelor Publice, contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a fost înregistrată la 31.12.2012 în contul 8039 Alte valori în afara bilanţului”, se mai spune în raportul amintit.

Fostul premierul Emil Boc susţinea la vremea respectivă că Nicolae Nemirschi, care a ocupat funcţia de ministru al Mediului, a blocat vânzarea certificatelor de emisii CO2 timp de un an. Aceasta, în opinia lui Boc, ar fi fost o strategie a PSD. „Un an de zile a blocat derularea acestor proiecte fără să facă nimic. La acea vreme, PSD – din motive înţelese numai de ei – o strategie de partid, nu au dat drumul la aceste certificate. Ministrul Mediului de atunci a fost unul din cei mai mari opozanţi ai derulării proiectului cu certificatele verzi”, a explicat Boc.
Ministerele care aveau un rol în această chestiune erau cele ale Economiei, Transporturilor, Agriculturii, Administraţiei şi Internelor, care gestionează şi relaţia cu administraţiile locale, şi Dezvoltării Regionale, pentru gestionează problematica locuinţelor. Principalul vinovat însă este Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, care, cu sau fără concursul respectivelor ministere, putea să facă mai mult decât a făcut pentru ca România să nu primească sancţiunea, după cum arată Curtea de Conturi.

În plus, mult timp au lipsit din legislaţia românească definiţii, termeni şi criterii pe baza cărora se discută la nivelul Comisiei ONU pentru prevenirea schimbărilor climatice, organism responsabil pentru respectarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto. Alinierea legislaţiei româneşti la cea relevantă în acest domeniu a fost ignorată în 2008 şi 2009 de autorităţile de la Bucureşti. Fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, a reclamat faptul că la sosirea în instituţie nu a găsit „absolut nimic făcut” în această privinţă.

Guvernul trebuie să contracteze realizarea unor studii care să prezinte un inventor al emisiilor generate de „toate activităţile desfăşurate pe teritoriul statului care presupun evacuarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră”, să le prezinte comisiei ONU şi apoi să caute clienţi pentru certificate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.