Conducerea Fondului Român de Contragarantare a încasat salarii şi prime de peste 3 milioane de euro în ultimii trei ani, reiese dintr-un raport al Corpului de control al primului ministru. FRC este societate cu capital majoritar de stat, iar şefii sunt numiţi de Ministerul de Finanţe.
“În perioada decembrie 2009 – 31 august 2013, Fondul Român de Contragarantare a efectuat cheltuieli în cuantum de 7.986.558 lei reprezentând total remuneraţii brute şi alte drepturi băneşti acordate preşedintelui şi membrilor Directoratului”, a constatat Corpul de control. În raport sunt prezentate şi sumele încasate de fiecare din cei trei membri ai Directoratului. Astfel, directorul societăţii, Hidegcuti Ioan, a fost plătit cu 2,88 milioane lei în perioada amintită. Un calcul simplu arată că el a câştigat circa 64.000 lei pe lună (echivalentul a peste 14.000 de euro). Ceilalţi doi membri din conducerea FRC, Vasile Coman şi Elena Kleininger, au primit fiecare câte 2,5 milioane lei în cele 14 luni cât au deţinut funcţiile respective, echivalentul a 13.000 euro pe lună.
Numirile în funcţii sunt decise de oameni ai Ministerului de Finanţe
Fondul Român de Contragarantare SA este o societate cu capital majoritar de stat, înfiinţată în 2009, cu scopul de a ajuta IMM-urile să aibă acces mai uşor la finanţare. „Scopul Fondului constă în îmbunătăţirea accesului la finanţare a IMM-urilor, prin preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare la acordarea de garanţii în favoarea acestor garanţii”, se precizează în actul constitutuiv al societăţii.
Ministerul de Finanţe numeşte 5 din cei 7 membri ai Consiliului de supraveghere. Cei şapte numesc Directoratul societăţii şi tot ei le stabilesc şi salariile. Prin urmare, Ministerul de Finanţe nu avea cum să nu ştie de salariile de la această societate.
„Membrii Consiliului de supraveghere nu a avut nicio limitare în stabilirea retribuţiilor cuvenite reprezentanţilor Directoratului”, prin urmare „răspunderea revine reprezentanţilor acţionarilor FRC”, a constatat Corpul de control. Principalul acţionar este statul român, prin Ministerul de Finanţe, cu 68% din capitalul social. Societatea
De ce au fost aprobate asemenea salarii în plină criză?
Corpul de control al premierului explică de ce a fost tolerată această situaţie, în plină criză financiară. Membrii Consiliului de supraveghere au fost interesaţi să aprobe indemnizaţii cât mai mari pentru membrii Directoratului deoarece astfel obţineau şi ei salarii foarte mari. Preşedintele Consiliului avea dreptul la o indemnizaţie egală cu cea a directorului, iar ceilalţi membri primeau echivalentul a 20% din cât câştiga directorul societăţii.
De exemplu, Aurel Şaramet a încasat 475.000 lei ca membru al Consiliului, la fel şi Cojocaru Lucian, cei doi fiind numiţi în funcţiile respective chiar de la înfiinţarea societăţii. Ionel Popescu a fost numit preşedinte al Consiliului ceva mai târziu, dar şi aşa a obţinut venituri de 1,85 milioane lei până la destituirea din funcţie, în aprilie 2013.
Prime între 10.000 şi 41.000 lei pe an, acordate nejustificat
Persoanele care au ocupat funcţii de conducere au încasat, suplimentar faţă de salariu, prime cuprinse între 9.000 lei şi 41.000 lei, reiese din acelaşi document. Sunt date şi câteva exemple: Angelica Dumitrescu, cu funcţia de director în cadrul societăţii, a primit în total 110.830 lei sub forma unor prime, din care 10.000 lei în 2010, 35.000 lei în 2011, 36.000 lei în 2012 şi 29.830 lei în 2013. Alţi doi directori, Alis Toporcea şi Alexandru Vasile, au beneficiat de prime în sumă de 83.000 lei, respectiv 76.000 lei.
Corpul de control susţine însă că „primele pentru realizări profesionale deosebite au fost date în condiţiile în care acordarea contragaranţiilor, obiectul principal de activitate al FRC, a fost realizatată, în proporţie covârşitoare, de către alte entităţi mandatate în acest sens”. Prin urmare, primele nu se justifică.
Mese de protocol la restaurante de lux, pentru şefi
În perioada 2010 – 2012, în baza unor note aprobate de directorul general Hidegcuti Ioan, conducerea societăţii a fost recompensată cu mese la restaurant, pentru care nota de plată a fost de 66.000 lei. „Cu ocazia meselor servite la restaurant sau în regim de catering, s-au consumat: foie gras cu fructe confiate, chateaubriand, piept de raţă, purcel la cuptor, băuturi alcoolice ca de exemplu Davino Purpura la preţ de 100 lei/sticlă”, au mai constatat inspectorii Guvernului. Potrivit acestora, mesele organizate pentru membrii Consiliului de supraveghere, ai Directoratului şi AGA nu pot fi încadrate ca şi cheltuieli de protocol, prin urmare suma cheltuită în acest scop „reprezintă pagubă adusă societăţii”.
Corpul de control al primului ministru a sesizat Parchetul de pe lângă ÎCCJ, „pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală”.
„Scopul Fondului constă în îmbunătăţirea accesului la finanţare a IMM, prin preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare la acordarea de garanţii în favoarea acestor garanţii”, se precizează în actul constitutiv al societăţii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.