Sancțiunile anti-Rusia și „declarațiile bizare“ ale lui Trump

Președintele Donald Trump a promulgat noua lege a sancţiunilor împotriva Rusiei, care a fost aprobată de congresmeni din cauza interferenţelor ruse în alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Moscova a ripostat înainte cu câteva zile, prin decizia reducerii angajaților diplomației SUA din Rusia.

Însă miercuri, premierul Dmitri Medvedev a spus că, „A fost declarat un război comercial deplin împotriva Rusiei“. Medvedev a menţionat că ruşii au învăţat să facă mai multe în ultimii ani, în ciuda închiderii pieţelor financiare globale şi a fricii creditorilor internaţionali şi a investitorilor străini de a finanţa Rusia. „Ne-a ajutat într-un anume mod, dar asemenea sancţiuni dure sunt lipsite de sens. Vom rezista.“

Comunicatul oficial al Casei Albe emis imediat după aprobarea sancțiunilor este cel puțin la fel de important ca și legea în sine. Legea reduce prerogativele președintelui de a anula sancțiunile și a trecut de Congresul SUA cu o majoritate suficient de mare cât să treacă și de un potențial veto al președintelui Trump.

„Președintele semnează în sfârșit legea sancțiunilor, apoi adaugă declarații bizare“, scriu ziariștii de la Foreign Policy. Ce i-a nemulțumit? Președintele SUA a scris: „În ciuda problemelor sale, semnez această lege pentru unitatea națională. Reprezintă voința poporului american de a vedea că Rusia își îmbunătățește relația cu SUA. Sperăm că cele două țări vor coopera în marile probleme internaționale și că aceste sancțiuni nu vor mai fi necesare. (…) Am creat o companie de miliarde de dolari. Este un motiv pentru care am fost ales. Cred că pot încheia înțelegeri mai bune cu alte state decât o poate face Congresul“.

Europa spune „Nein“

Poate mai important decât reacția Moscovei, noile sancțiuni americane împotriva Rusiei au dus la apariția unei opoziții vest-europene greu de anticipat în urmă cu un an. Ministerul german al Economiei avertizase deja că va cere contramăsuri în cazul în care sancțiunile americane vor dăuna afacerilor germane. Miercuri a fost rândul președintelui Comisiei Europene să ia poziție. Jean-Claude Juncker a declarat că executivul UE își rezervă dreptul de „a lua măsurile adecvate“ dacă sancțiunile SUA „dezavantajează companii UE care fac afaceri cu Rusia în domeniul energetic“. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul va riposta dacă vor fi atinse interesele Germaniei, Austriei, Olandei și Franței, implicate prin companiile lor în construirea gazoductului Nord Stream II, care va aduce gazul siberian în Germania. Se adaugă pe lista nemulțumiților și aliații norvegieni din NATO. O investigație făcută de Reuters arată că Statoil, compania petrolieră de stat, a ajutat compania rusă Rosneft să folosească fracturarea hidraulică (o tehnologie a cărei utilizare cu firmele ruse a fost interzisă chiar de sancțiunile europene).

Dilema est-europenilor

Care va fi poziția „noii Europe“ în cazul în care la Bruxelles se vor discuta contramăsuri împotriva SUA? Va lua România partea OMV, Wintershall, Engie sau Shell în detrimentul poziției partenerului strategic și al principalului aliat din NATO? Polonia are o politică foarte clară: ocolită fiind de gazoductul Nord Stream II, a fost principalul său adversar și, recent, a ajuns să importe gaze naturale lichefiate din SUA. La fel vor face micile state baltice, care își pregătesc facilitățile portuare necesare. Dincolo de „declarațiile bizare“ care au însoțit-o, legea sancțiunilor împotriva Rusiei a fost semnată de președintele Trump, iar ea poate fi interpretată ca o modalitate de a forța statele europene să se îndrepte și către importul de hidrocarburi din SUA, oricât de neeconomic ar fi transportul peste ocean. Publicația Eurobserver vorbește despre „ulii“ anti-Rusia de la Washington, care, deranjați de proiectele energetice ruso-europene, au impus aceste noi sancțiuni. Legea semnată de de Trump („Contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni“) impune sancțiuni și Teheranului, și Phenianului. În cazul Iranului, din nou pot apărea fricțiuni cu marile economii europene, câtă vreme, imediat după semnarea acordului nuclear, companiile auto și energetice din Franța și Germania s-au năpustit în Iran pentru a profita de vidul lăsat acolo de mai bine de un deceniu de concurenții anglo-saxoni.

Adevăratul război comercial

Marele absent de pe lista sancțiunilor americane este China. Acesta este adevăratul război economic, nu cel invocat de premierul rus Dmitri Medvedev. Sancțiunile împotriva Rusiei au de-a face mai mult cu aspectele politice, inclusiv cele interne, din SUA, unde Donald Trump este forțat să demonstreze la orice pas că nu a fost susținut electoral de Moscova. Iar marele război comercial cu China stă să înceapă. Potrivit Reuters, într-o rară demonstrație de unitate, mai mulți senatori democrați i-au cerut lui Donald Trump să fie ferm în fața Chinei, în contextul în care Casa Albă urmează să lanseze o investigație privind practicile comerciale și respectarea dreptului de proprietate intelectuală de către Beijing. Washingtonul este deranjat de supraproducția chineză de oțel și mai ales de legile care obligă companiile vestice ce investesc în China să transfere și tehnologia lor partenerilor asiatici. Organizația Mondială a Comerțului pare să se fi speriat deja de amploarea pe care o poate căpăta această dispută și o serie de juriști citați de CNN au arătat ca OMC nu are jurisdicție în cazul transferului tehnologic. Acesta va fi marele război economic al următorilor ani, aici trebuie căutate rațiunile navetei bătrânului Henry Kissinger la Moscova, Casa Albă și Trump Tower și motivele testării repetate de către Trump a voinței aliaților europeni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.