Şapte motive pentru care Horia Georgescu trebuie să demisioneze

Elena Udrea este cercetată sub control judiciar de către DNA pentru fals în declarații de avere. Procurorii au descoperit printre altele o infracţiune care în mod normal ar fi trebuit de mult sesizată de către ANI. În mod normal, ceea ce au depistat procurorii trebuie să pună capac carierei de şef al ANI a lui Horia Georgescu.

1. A acoperit falsul din declaraţia de avere a Elenei Udrea

În comunicatul de presă al DNA, dat publicităţii miercuri 29 ianuarie 2015, în jurul orelor 19.00 – 19.15, se fac următoarele precizări: „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de UDREA ELENA GABRIELA, pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani (în forma dobândirii/utilizării de bunuri cunoscând că provin din infracțiuni) şi fals în declaraţii de avere (…) Contrar dispoziţiilor legale, în declaraţiile de avere din anul 2010, nu apar menţiuni cu privire la împrumuturile primite de SC Euro Hotels International Co SRL de la persoana fizică Dorin Cocoş, deşi Udrea Elena declară încasarea de dividende de la această societate.Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriel a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică, se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”.

Acuzaţiile procurorilor (spre deosebire de celelalte pe care trebuie să le probeze) se bazează exclusiv pe ce apare şi ce nu apare în declaraţiile de avere ale Elenei Udrea. Horia Georgescu nu se poate eschiva, sub pretextul că a preluat şefia ANI în aprilie 2012, pentru că procurorii se referă la o încălcare a legii până în 2013. În plus, atunci când o declaraţie de avere are „probleme”, se verifică tot istoricul.

2. A încălcat şi încalcă legea prin protejarea premierului Victor Ponta, care de asemenea a comis fals în declaraţii de avere.

În luna septembrie 2014, Cotidianul.ro (dar şi alte trei medii de informare) au demonstrat, punând faţă în faţă declaraţiile de avere ale soţilor Victor Ponta – Daciana Sârbu, că începând cu anul 2010, de când legislaţia prevede şi declararea bunurilor şi pasivelor soţului/soţiei, premierul Victor Ponta şi Daciana Sârbu au comis falsuri prin omisiune în declaraţiile de avere. Pe 7 octombrie 2014, vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban a sesizat ANI privind falsul din declaraţiile de avere ale premierului şi soţiei sale. Trei zile mai târziu, Horia Georgescu declara în „Adevărul”: „Sesizarea lui Ludovic Orban în cazul familiei Ponta va fi gestionată la fel ca oricare alta de la ANI”. Liderul liberal nu a primit până în prezent vreun răspuns de la ANI. Pe 23 octombrie, Cotidianul.ro a revenit şi a constatat că ANI tace în cazul declaraţiilor de avere false ale premierului Ponta. Nici până în ziua de azi, ANI nu l-a deranjat pe premier şi pe Daciana Sârbu, deşi falsurile sunt evidente.

3. Intimidarea electoratului şi interveţii nejustificate în cazul „Mircea Diaconu”

Înainte de a începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare, Horia Georgescu i-a catalogat drept infractori pe cei care semnează pentru candidatura lui Mircea Diaconu. „Cine participă la această acţiune de strângere de semnaturi, de promovare a candidaturii domnului Mircea Diaconu, încalcă legea şi împiedică înfăptuirea justiţiei aşa cum este definită de Constitutia Romaniei şi de normele legale in vigoare” (citat din Horia Georgescu). Fără a avea vreun drept legal şi împotriva unei sentinţe judecătoreşti (cea prin care se anula decizia iniţială a BEC de respingere a candidaturii lui Diaconu), a cerut public să i se interzică lui public dreptul de a candida şi a acţionat în instanţă BEC şi AEP solicitând invalidarea mandatului lui Diaconu.

4. A încălcat art.69, alin. 2 din Constituţie

În mai multe rânduri, Horia Georgescu a făcut declaraţii publice privind modul în care parlamentarii au votat sau iniţiază proiecte referitoare la ANI. Un exemplu recent: „Din păcate sunt foarte mulți parlamentari care inițiază proiecte legislative și urmăresc slăbirea ANI prin aceste intervenții legislative. Noi suntem consultați, ne exprimăm punctul de vedere, l-am făcut și public, dar niciunul dintre aceste proiecte nu este menit să întărească instituția noastră și cred că în Parlament ar trebui să existe mai multă integritate” (Horia Georgescu, 10 decembrie 2014, la Digi24). Aici şeful ANI încalcă art.69, alin.2 din Constituţie care prevede: „Orice mandat imperativ este nul”. Cu alte cuvinte, nimeni nu poate dicta conduita unui parlamentar în procesul de legiferare.

5. Nu răspunde întrebărilor adresate de parlamentari

Conform art.28, alin. 1 litera g, din legea 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI, preşedintele ANI „reprezintă instituţia în raporturile cu orice altă instituţie publică sau privată”. Horia Georgescu care are şi rang de secretar de stat, conform acestui articol trebuie să răspundă întrebărilor adresate de senatori şi deputaţi în termen (maxim) de 15 de zile de la primirea întrebării, dacă se solicită răspuns în scris. Verificând site-urile Senatului şi Camerei Deputaţilor am remarcat că Horia Georgescu NU a răspuns la niciuna dintre întrebările adresate. Este vorba de Întrebarea nr.774A/17-04-2013, adresată de deputatul PNL, Horia Cristian, de Întrebarea nr.4574A/11-06-2014, adresată de deputatul PSD, Ionel Arsene şi de Intrebarea nr. 2025 / b din 22.4.2014, adresată de senatorul independent Valer Marian.

6. Şi-a depăşit competenţele în dosarul „Iohannis”

În timpul campaniei electorale prezidenţiale, Horia Georgescu a solicitat ÎCCJ şi a şi anunţat PUBLIC acest lucru, să modifice termenul de judecată al recursului înaintat de către ANI în dosarul „Iohannis”. Într-un proces obişnuit, solicitarea unui termen mai scurt, se face în şedinţa de judecată în care se anunţă următorul termen. În cazul dosarelor care se judecă la ÎCCJ judecătorii decid termenul, părţile neavând motive să solicite modificări. ANI, prin Horia Georgescu putea solicita în principiu un termen de judecată în documentul care conţinea punctele de vedere cerute de ÎCCJ pe 30 septembrie 2014, când s-a admis, în principiu recursul ANI. Solicitarea din 22 octombrie 2014, a fost una care nu mai era de competenţa părţilor şi fiind şi anunţată public a creat impresia (nu este exclus să fi fost chiar aceasta intenţia) că se încearcă influenţarea campaniei electorale prin crearea unui curent de opinie împotriva candidatului ACL.

7. Nu a clarificat acuzaţiile privind angajarea ilegală în postul de secretar general ANI

La sfârşitul anului 2013, senatorii Valer Marian şi Sorin Roşca Stănescu au dat publicităţii o sesizare către CNI în care îi erau aduse mai multe acuzaţii lui Horia Georgescu. Una dintre acuzaţii viza angajarea ilegală a lui Horia Georgescu în postul de secretar general al ANI în 2008, autorii sesizări susţinând că Hoaria Georgescu nu avea vechimea de 5 ani în specialitatea studiilor cerută de legislaţia în vigoare. Până în prezent Horia Georgescu nu a clarificat aceste acuzaţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.