Scandalul interceptărilor: Ponta se contrazice singur, Ghiţă şi SRI atacă directive europene

Scandalul interceptărilor are valenţe internaţionale. Ceea ce propune Sebastian Ghiţă (deputat PSD, secretar al Comisiei „SRI” şi patron al postului România TV) şi SRI intră în coliziune cu principii ale Uniunii Europene. Ce susţine acum Ponta, respingea ferm în primăvară.

SRI propune, Ghiţă execută, Ponta e de acord

Scandalul interceptărilor totale a (re)izbucnit miercuri 17 iulie, după ce deputatul PSD de Prahova, Sebastian Ghiţă, cunoscut ca fiind un apropiat al serviciilor secrete a făcut următoarea declaraţie într-un interviu la Hotnews (unde oare era mai nimerit decât aici!)
„Vom depune o iniţiativă legislativă care să permită interceptarea cartelelor telefonice pre-platite (…) trebuie să generam un cadru legal prin care, în condiţiile în care aceste cartele pre-platite din România pot fi folosite la infracţiuni, ele să poată fi luate în evidenţă şi să aibă acelaşi regim ca telefoanele obişnuite”.
Peste numai o zi, hop şi premierul Victor Ponta: „Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT şi, de atunci, am progresat în ceea ce priveşte procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite şi evident că nu poţi să retroactivezi. Nu doar că o susţin, eram în CSAT, dacă nu mă înşel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era preşedinte interimar, eu eram prim-ministru, erau toţi miniştrii acolo, şi a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite.
Cine crede însă că este vorba doar de o iniţiativă a lui Sebastin Ghiţă şi că premierul Ponta a sărit în apărarea lui după declanşarea scandalului (în presa independentă, nu şi în cea portocaliu-cotrocenistă) – se ştie, între cei doi este o strânsă relaţie de prietenie – se înşală. Este o comandă a SRI, iar în spatele comenzii s-ar afla chiar Traian Băsescu (dovezile, imediat – n.a.). Pe 6 noiembrie 2010, la TVR 1, directorul SRI, George Maior, făcea următoarea declaraţie: „Din punctul nostru de vedere, România are o problemă pe care am semnalat-o mai demult, dar care, datorită unui context indus privind interceptările de telefoane, nu a fost adoptată la nivel de Guvern – context indus privind alte aspecte care sunt fireşti în activitatea serviciilor de informaţii, folosirea interceptărilor pentru prevenirea unor asemenea evenimente – şi mă refer la cartelele telefonice preplătite, care la noi sunt anonimizate, în alte state europene, în toate, de fapt, există obligativitatea înregistrării lor, ca să se cunoască foarte clar numele persoanei ce posedă o asemenea cartelă preplătită, astfel încât din punctul acesta de vedere noi avem o vulnerabilitate”.
Deci, nimic nou sub soare. SRI a dat din nou comanda, Sebastian Ghiţă preluat executarea ordinului, iar, ca de obicei, premierul Victor Ponta s-a băgat într-o „ciorbă” din care nu ştim cum va ieşi.

Ponta din 20 mai îl contrazice pe Ponta din 17 iulie

Declaraţia de joi dimineaţă a premierului Ponta, reluată şi joi seara la un alt post TV „cotrocenist” (este vorba de Digi24) vine în contradicţie cu un document din 20 mai 2013 semnat de …premierul Victor Ponta. Este vorba de punctul de vedere negativ al Guvernului Ponta 2 referitor la…. o iniţiativă legislativă denumită Lege privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay, înregistrată în 2013 de deputatul PDL de Iaşi, Petru Movilă. În document se arată că „soluţiile legislative preconizate (…) sunt susceptibile să aducă grave atingeri vieţii private a persoanelor fizice…”. Mai mult, în document se mai arată că inişţiativa legislativă vine în contradicţie cu 5 (cinci) Directive ale CE. Deci una spunea pe 20 mai 2013, Victor Ponta într-un document guvernamental şi altceva, acum.
Dar asta nu este totul. Pe 3 martie 2011 (adică în plină guvernare PDL), 9 deputaţi PDL promovează o iniţiativă legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay. Guvernul Boc dă aviz negativ. Pe 7 septembrie 2011 proiectul este respins de Senat cu 97 de voturi „pentru” (respingere) şi 2 „contra”. Pe 20 decembrie 2011 proiectul este respins şi de Camera Deputaţilor, dar, atenţie, cu mici excepţii, deputaţii USL au votat …împotriva respingerii. „A fost, cred un vot de tip <<Gică contra>>, adică s-a votat invers decât PDL. Eu aşa am înţeles”, ne-a declarat joi un deputat PSD.
Şi pentru ca să nu mai înţeleagă nimeni nimic, să mai spunem că pe 21 mai 2012, cu 76 voturi „pentru” şi 2 „contra” Senatul respinge o altă iniţiativă legislativă similară, promovată de deputatul PDL, Ştefan Pirpiliu, iar pe 16 aprilie 2013, cu 333 de voturi „pentru” şi 2 „contra” deputaţii pun şi ei cruce şi acestui proiect.
Deci să recapitulăm: am avut 3 legi propuse de PDL, toate respinse. La prima, cea din 2011, PNL şi PSD votează împotriva respingerii, avem una din 2012 unde PNL şi PSD votează pentru respingere în 2013 şi mai avem una din 2013, aflată la Senat în proceduri pentru care Guvernul Ponta a dat aviz negativ.

A uitat Ponta de „Burgas” în primăvara lui 2013?

Sebastian Ghiţă şi Victor Ponta susţin că legea privind interceptarea telefoanelor pre-plătite este necesară după ceea ce s-a întâmplat în Bulgaria. Numai că atentatul de la Burgas a avut loc în 2012, iar votul masiv al USL împotriva proiectului „Pirpiliu” a fost dat pe 16 aprilie 2013, iar poziţia …guvernului Ponta, documentul semnat de premierul Ponta, adică avizul negativ pe proiectul „Movilă” este din 20 mai 2013. Deci, unde este legătura cu atentatul din 2012?. De ce face Victor Ponta trimitere la acel eveniment? Pe 16 aprilie 2013 şi pe 20 mai 2013 premierul Ponta a uitat de atentat? (Nu punem aceiaşi întrebare în ceea ce-l priveşte pe Sebastian Ghiţă, pentru că pe 16 aprilie 2013, ca de obicei, a lipsit de la votare – n.a.). Să sufere de amnezie premierul? Nu credem într-o astfel de posibilitate. Să se fi „trezit” acum şeful SRI? Nu excludem, dar nu credem că George Maior nu ştia de proiectul „Pirpiliu”. Mai aproape de adevăr este o altă ipoteză: altceva vrea în special şeful SRI (şi cine este în spatele lui), să execute Sebastian Ghiţă, iar Victor Ponta a lansat cu mult zgomot diversiunea interceptării cartelelor pre-plătite pentru a acoperii altă grozăvenie. Şi credem că este vorba – că a scăpat Sebastian Ghiţă „porumbelul” în interviul de pe Hotnews este altă problemă – de interceptarea a tot ce mişcă pe internet, a Facebook-ului, a Twitter-ului etc. Aici da, s-ar putea ca lumea să-i sară în cap premierului rău de tot. Evident, nu excludem deloc nici chestiunea interceptării telefoanelor cu cartelă preplătită, dar subiectul nu ar produce prea mare deranj, pentru că se ştie, SRI interceptează şi acest tip de cartele şi oricum lumea s-a…obişnuit. Marea problemă o reprezintă în, repetăm, interceptarea internetului în integralitatea sa.

Povestea cu CSAT-ul este dubioasă

Premierul Ponta, şi-a justificat susţinerea pentru interceptarea telefoanelor (în curând o să ne spună la fel şi despre interceptarea integrală a internetului) printr-o decizie CSAT din perioada interimatului la Cotroceni a lui Crin Antonescu. Şi aici lucrurile sunt în ceaţă. În primul rând Victor Ponta spune că respectivul CSAT a avut loc în luna august. Greşit. A avut loc pe 19 iulie 2012. Din informaţiile pe care Cotidianul.ro le-a obţinut din două surse apropiate Palatului Cotroceni, problema interceptării telefoanelor nu s-ar fi discutat pe 19 iulie. De altfel, în minuta oficială de după acel CSAT, s-a menţionat că s-a discutat situaţia din Bulgaria, dar că SRI a decis să nu mărească nivelul de alertă teroristă.
Nu deţinem (încă) informaţii privind următorul CSAT, cel de pe 27 septembrie 2012, când la Cotroceni a revenit Traian Băsescu. În comunicatul oficial există o formulare privind unul dintre punctele de pe ordinea de zi – vulnerabilităţile de securitate identificate în contextul atentatului de la Burgas. O formulare care poate însemna şi că s-a discutat/decis ceva privind interceptările telefoanelor cu cartele preplătite, dar poatze însemna şi că nu s-a decis nimic în acest sens.

O lege complet inutilă
Se blufează în acest caz şi că se încearcă acoperirea unei alte „afaceri”. Toate argumentele premierului Ponta, ale lui Sebastian Ghiţă, ale directorului SRI şi chiar ale CSAT (dacă există o eventuală decizie în acest sens) sunt demontabile. Sunt demontabile cu trei paragrafe clare ca bună ziua din Raportul de respingere a proiectului „Pirpiliu”, raport votat în unanimitate de comisia Camerei sesizată pe fond şi care demonstrează că o astfel de lege este complet inutilă.
• această propunere legislativă creează costuri suplimentare pentru operatori și distribuitori și are un impact negativ asupra utilizatorilor, având în vedere că la ora actuală în România 60-70% din cartelele SIM de pe piață sunt preplătite.
• legea românească se aplică persoanelor fizice și juridice române, dar cartele SIM preplătite pot fi achiziționate în state terțe cum ar fi Republica Moldova, iar posesorii lor pot intra pe teritoriul României și pot folosi aceste cartele prin activarea serviciul de roaming, ceea ce face ca eficacitatea acestei legi să se reducă semnificativ.
• la nivelul Uniunii Europene nu există un act normativ de natură să oblige statele membre să identifice utilizatorii cartelelor de telefonie de tip PrePay. În Raportul de evaluare a Directivei 2006/24/CE privind reținerea datelor, Comisia Europeană precizează că eficacitatea măsurii înregistrării obligatorii a identității utilizatorilor de servicii preplătite nu a fost dovedită, iar în momentul de față Comisia nu este convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE.
• măsura colectării datelor necesare identificării clienților de servicii de comunicații electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite este inutilă din punct de vedere practic. Utilizarea de persoane interpuse este o practică frecventă care face introducerea în zona infracțională a unor categorii de persoane extrem de sărace, credule sau chiar minori. Utilizarea de date aferente unor cărți de identitate false sau furate (ori pierdute) este, de asemenea, posibilă având în vedere zona largă de persoane implicate în distribuirea cartelelor telefonice preplătite, inclusiv prin Internet. Metodele investigative aflate la dispoziția organelor de aplicare a legii sunt suficiente pentru identificare inclusiv a titularilor cartelelor preplătite (pot fi folosite date de trafic, inclusiv geo-localizare, corelarea IMSI cu cartela, etc).

Ce document a semnat Ponta pe 20 mai 2013

Avizul negativ al Guvernului Ponta 2 privind proiectul “Movilă” referitor la interceptatea telefoanelor cu cartele preplătite demonstrează fără echivoc că o astfel de lege este una care încalcă numeroase prevederi europene. În document se arată, printre altele:
„Considerăm că soluţiile legislative preconizate (…) sunt susceptibile să aducă grave atingeri vieţii privare a persoanelor fizice, venind în contradicţie cu:
1. principiile statuate de Convenţia Consiliului Europei nr. 108/1981 pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.
2. prevederile Directivei 95/46/CE privind protecţia persoanelor fiziceîn ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date
3. dispoziţiile Directivei 2006/24/CE privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelede comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE (aceasta din urmă fiind cea privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice.
4. prevederile Directivei 2009/140/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadrul de reglementare comun pentru reţelele de comunicaţii electronice, şi la 2002/19/CE privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestoraşi 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice
5. dispoziţiile Directivei 2009/136/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice şi a Regulamentului (CE) nr.2006/2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicare legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului
6. punctul 5.5 din Raportul de evaluare a Directivei 2006/24/CE care subliniază, printre altele, că că nu au fost furnizate Comisiei dovezi care să justifice eficacitatea adoptării la nivel naţional, de către statele membre, de măsuri privind obligativitatea înregistrării identităţii utilizatorilor de servicii preplătite”.

(Va urma)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.