Se lucrează la salvarea cuplului Udrea-Băsescu

De aproape două săptămâni de când Înalta Curte a încheiat procesul în dosarul „Gala Bute“, Traian Băsescu și apropiații săi au declanșat o amplă campanie media de spălare a Elenei Udrea. Aparițiile televizate ale fostului președinte și mai puțin cele ale principalei inculpate din dosar au fost aproape zilnice și nu au vorbit decât despre achitarea fostului ministru al Turismului.

De la finalul săptămânii trecute, odată cu apropierea anunțatei pronunțări a instanței care ar fi trebuit să aibă loc pe 13 martie, ofensiva de albire a fost preluată de Evenimentul Zilei și, în special, de directorul acestui cotidian, Dan Andronic.

Primul material „SURPRIZĂ în dosarul Gala Bute. DNA nu poate PROBA acuzațiile împotriva Elenei Udrea“, din 9 martie, începe cu fraza: „Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea se îndreaptă spre achitare… “. Asta va decide însă completul de trei judecători de la Înalta Curte. A doua zi însă, Dan Andronic plusează și publică o poveste despre tenis, judecători, servicii, procurori și politicieni, care are un singur scop, salvarea Elenei Udrea și, prin ea, a întregului grup de interese apropiat de fostul președinte Traian Băsescu, care a controlat timp de 10 ani România.

Textul se vrea o anchetă de presă care susține că, de ani buni, în România își face de cap o grupare infracțională compusă din conducătorii celor mai importante instituții de forță ale țării, de la serviciile secrete și justiție până la politicieni cu funcții importante în stat.

,,Frăția Tenismenilor“

Politicienii știu că modul cel mai eficient în care poți ascunde o mizerie este să arunci peste ea o mizerie și mai mare. Tactică pe care iată că o pune în aplicare și Dan Adronic: peste mizeria propriei ,,cariere infracționale“, dar și cea a apropiaților lui, aruncă o altă mizerie, ambalată într-o ,,teorie a conspirației“ greu de verificat, dar cu atât mai atrăgătoare pentru amatorii de bazaconii. Pe scurt, Operațiunea ,,Noi suntem STATUL“ pretinde că dezvăluie existența unei ,,Frății a Tenismenilor“ care, între două pase și trei tie-break-uri, a pus la cale preluarea puterii politice din România. Încă de la începutul primului „episod“, Andronic afirmă: „Am scris în urmă cu câteva zile despre modul în care în ultimii 10-12 ani era coagulat un grup de interese în jurul SRI, prin cei doi oameni care au marcat existența acestui serviciu în ultimii ani: George Maior și Florian Coldea. Am prezentat una dintre modalitățile prin care, la cel mai înalt nivel al statului, se organizau întâlniri informale: tenisul. Cuplurile care jucau erau formate din Maior-Dragnea contra Coldea-Ponta.“ Andronic mai susține că, alături de cei deja enumerați, din „Frăția Tenismenilor“ mai făceau parte Gabriel Oprea, Liviu Dragnea, Vasile Dâncu, Horia Georgescu, Eugen Bejinariu și Sebastian Ghiță.

Uneori, acolo au venit și Laura Codruța Kovesi și Livia Stanciu, pe atunci președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dar, ca un făcut, Dan Andronic nu pomenește numele niciunui politician din fostul PDL și nici din actualul PNL.

Cum să scapi de răspundere

În textul publicat vineri, 10 martie, amestecă partide de tenis și zile de naștere și locuri de desfășurare a acestora și citează ca sursă doar niște misterioși participanți la aceste evenimente. Cel mai frapant este că, așa cum recunoaște chiar autorul în material, nu se găsește „Nimic despre Traian Băsescu“ și nici despre apropiații săi, ca Elena Udrea sau chiar ca Dan Andronic.

La doar o zi după apariția primului episod, Evenimentul Zilei publică articolul „Udrea, victima grupului NOI SUNTEM STATUL. Episodul NECUNOSCUT care te lasă fără CUVINTE. Cum se face EXCLUDEREA“, în care este citat fostul președinte Traian Băsescu, care, la rândul său, citează ziarul ce-i publică declarațiile și afirmă, în plus, că „am încredere în lista prezentată de EVZ. Dacă vă uitați la listă, toți sunt la Academia de Știință a Securității Naționale. Lui Ponta și lui Dragnea nu le este rușine? Le era frică de mine, țipau că îi arestez, dar ei stăteau bot în bot cu Florian Coldea. Elena Udrea a fost o singură dată invitată la ziua lui Maior, dar după aceea clanul l-a luat deoparte și i-au spus că îmi spune mie tot. Și nu a mai fost invitată“, a declarat Băsescu.

Duminică seară, cu câteva ore înainte de anunțata decizie a ÎCCJ în dosarul „Gala Bute“, festivalul de apărare a Elenei Udrea și, prin ea, a întregului sistem din jurul fostului președinte a continuat la trei televiziuni.
La România TV a intervenit chiar Dan Andronic, ca să vorbească despre dezvăluirile din cel de-al doilea episod al „NOI SUNTEM STATUL“, ce urma să apară în ediția tipărită de luni a ziarului pe care îl conduce.
La Antena 3, fosta șefă a DIICOT alina Bica a povestit, timp de ore bune, cum sistemul le-a distrus pe ea și pe prietena ei Elena Udrea.

La B1 TV, chiar Traian Băsescu ataca Justiția și-și apăra pupila, amenințând că „sistemul se va face praf și pulbere“, deoarece „Gala Bute“ este un dosar fără probe.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru 28 martie pronunţarea sentinţei în dosarul „Gala Bute“. În această cauză sunt judecați Elena Udrea și alţi şapte inculpaţi, sub acuzaţia de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Completul de trei judecători de la ÎCCJ a încheiat pe 1 martie judecarea în fond a dosarului „Gala Bute“ şi a amânat atunci pronunțarea pentru 13 martie. Ieri judecătorii au amânat cu alte două săptămâni pronunțarea sentinţei, urmând să dea o decizie pe 28 martie. Hotărârea nu va fi definitivă, ci va putea fi atacată de procurorii DNA sau de către inculpați la Completul de cinci judecători al instanţei supreme. DNA a cerut condamnarea fostului ministru Elena Udrea la o pedeapsă cu executare orientată spre maximum prevăzut pentru faptele de care este acuzată, respectiv luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Lăudătorii lui Udrea

Fostul președinte Traian Băsescu a susținut duminică, în emisiunea „Dosar de politician“ de la B1 TV, că nu știa nimic despre acele întâlniri: „Nu am știut niciodată. Nu am fost un om curios să știu ce fac oamenii în afara serviciului“. Tot el a mai afirmat: „Până în 2013, întâlnirile aveau loc la baza lui Dinu Pescariu. Asta ne arată și de ce, în dosarul Microsoft, el a rămas și cu banii, și liber“. Ulterior, acesta a adăugat că, după ce și-a încheiat mandatul, mulți dintre apropiații săi au început să fie implicați în dosare deschise la DNA: „A fost o intenție de izolare politică în ceea ce mă privește. Nu și-au găsit omul, ar fi trebuit măcar să mă cunoască și să știe că voi continua să vorbesc și să îmi spun părerile. Nu am conștiința încărcată că aș fi greșit consolidând justiția și instituțiile de forță. Ce n-am făcut, nu am evaluat că și procurorii și judecătorii, și ofițerii SRI, unii din ei sunt tot români și că procentul de oameni de proastă calitate nu poate fi altul decât cel din societate“.

„Cât am condus DIICOT, am avut 15 sesizări penale, nu sesizări… Procurorii s-au sesizat din oficiu, ceea ce înseamnă că SRI le-a dat material. Am aflat că s-a cerut interceptarea convorbirilor mele telefonice în iulie sau august 2013“, a spus Alina Bica. „Mi-am depus demisia pe masa președintelui României, cel care mă numise în funcție. Erau lucrurile amestecate. Era o antipatie profundă a doamnei Kovesi în ceea ce mă privește, coroborat cu împrejurarea că în 2005, când am avut primele mari dosare Rafo și Petromidia, am avut două poziții contrare SRI. Am fost interceptată ca șef DIICOT. Am aflat acest lucru abia după ani de zile. La trei săptămâni după ce am fost numită șef DIICOT, am avut primul dosar constituit. Mandatul de ascultare a fost dat de consilierul șefei DNA, Valentin Șelaru. Când Victor Ponta mi-a propus să preiau șefia DIICOT, am pus mâna pe telefonul operativ și am informat pe toată lumea că sunt prietenă cu Elena Udrea. Domnul Maior mi-a spus că nu vede o problemă atât timp cât nu amestec lucrurile. Domnul Coldea m-a considerat nepotrivită. După ce am fost numită în funcție, mi-a spus că ar fi cazul să o mai răresc. M-am certat odată cu domnul Coldea și m-a amenințat că nu o să sfârșesc bine, după ce am avut o discuție pe dosarul Tender. Din punctul meu de vedere, Florian Coldea a început să conducă România din 2007. Convingerea mea personală este că o conducea 100%. Omul ăsta este ca Banca Federală a SUA. Puterea lui venea din informații și documente.“

Un alt fel de Tănase Scatiu

Dan Andronic este un personaj „uns cu toate alifiile“, care se prezintă ba ca jurnalist sau analist, ba ca afacerist și om politic. Dar de fiecare dată se ferește, ca dracul de tămâie, să recunoască faptul că, alături de toate acestea, mai are și ,,calitatea“ de urmărit penal în niște dosare de mare corupție. Pe lângă toate acestea, el este cunoscut și ca un apropiat al Elenei Udrea și al lui Traian Băsescu.

Născut în anul 1970, Dan Andronic a debutat în presă în 1992, inițial ca redactor la Evenimentul Zilei. După doar câțiva ani a ajuns redactorul-șef al publicației. A plecat de acolo în ianuarie 1997 și în anii care au urmat a ocupat funcții de conducere în diverse instituții media, fie presă scrisă, fie televiziuni. Mult mai târziu, în 2011, el a cumpărat de la Bobby Păunescu pachetul majoritar de acțiuni de la Evenimentul Zilei. Băiat isteț, perseverent și oportunist, Dan Andronic și-a urmărit foarte atent cariera, care l-a purtat foarte aproape de vârfurile puterii. Și, cu toate că nu se poate lăuda că ar avea o alură de „june prim“, el s-a folosit de femei, care l-au ajutat să parvină în cercuri de putere din ce în ce mai importante. Pe la mijlocul anilor ’90, când era redactor-șef adjunct la Evenimentul Zilei, s-a căsătorit cu Anca Alexandrescu, fiica jurnalistului Horia Alexandrescu. Era într-o perioadă în care ziarul publicase o serie de investigații îndreptate împotriva „Fraților Păunescu“. Atunci, marea surpriză a fost că nașul de cununie al tânărului cuplu a fost chiar George Constantin Păunescu, cel care fusese ținta predilectă a campaniilor duse de EVZ. Ulterior, Anca Alexandrescu, fost consilier de comunicare al lui Adrian Năstase, l-a dus pe Dan Andronic în apropierea factorilor de decizie de la vârful PSD. Căsnicia lor a durat însă doar câțiva ani, după care a urmat divorțul, în urma căruia fiecare și-a văzut de viața lui. Iar „viața“ lui Dan Andronic a însemnat o legătură, lungă și aceea de câțiva ani, cu Angelica, fosta soție a lui Sorin Ovidiu Vântu. După ea a urmat Monica, iar nunta lor a avut loc la Monte Carlo. A fost o nuntă fastuoasă, la care au participat foarte mulți politicieni, inclusiv nume importante din politica românească. Cu unii dintre aceștia a intrat în legături de afaceri, care ulterior îl vor trimite pe Dan Andronic pe mâna justiției.

„Migrator“ politic

Dan Andronic a intrat în „jocul“ strategiei de imagine în anul 2011, când s-a alăturat lui Bogdan Teodorescu în firma de consultanță One Communication. În 2002 a preluat funcția de președinte executiv al companiei de comunicare politică și strategică Multimedia Political Communication. După anul 2006, compania One Communication a semnat un parteneriat cu agențiile de PR și lobby GCS Issue Management (Israel) și RSLB Partners (SUA), împreună cu care a constituit First One Communication. Aceasta va prelua portofoliul de clienți al firmei One Communication. Alături de Dan Andronic, la conducerea companiei se aflau Shimon Sheves, Tal Silberstein și Gil Birger, consultanți de prestigiu internațional, cu o experiență bogată în domeniul relațiilor publice. În 2004, Dan Andronic a fost managerul campaniilor electorale și de imagine ale lui Adrian Năstase. După ce fostul premier a pierdut alegerile, firma lui Andronic s-a „reorientat politic“, iar în 2007 a asigurat consultanță politică pentru Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci PNL. Ulterior, el s-a apropiat de PDL și de Traian Băsescu, cel care l-a ales pentru a candida fie la un post de primar la Giurgiu, fie la un post de parlamentar. Ambele tentative s-au încheiat cu niște penibile eșecuri.

Pe mâna justiției

Ani la rând s-a afirmat, neoficial, că Evenimentul Zilei ar fi fost finanțat, prin intermediari, de către Elena Udrea. Dar bineînțeles că nimeni n-a bănuit că „Blonda de la Cotroceni“ ar fi scos acei bani din propria ei poșetă. „Hidroelectrica“ este doar unul dintre dosarele în care aceasta este anchetată. În dosar, Udrea este acuzată că în 2011 ar fi primit de la afaceristul Bogdan Buzăianu o mită de 3.800.000 de dolari, plus o creanță de 900.000 dolari a uneia dintre firmele deținute de acesta. În schimbul acelor bani, Udrea ar fi urmat să intervină pentru prelungirea unui contract pe care Buzăianu îl avea cu Hidroelectrica. A fost o afacere deosebit de încâlcită, o „inginerie financiară“ în cursul căreia banii au trecut pe la Dinu Pescariu (cel implicat, printre altele, și în dosarul Microsoft), iar acesta i-ar fi virat în numele ei, în conturile Evenimentul Zilei. O tranzacție în urma căreia Elena Udrea a devenit, practic, proprietarul Evenimentul Zilei. Motiv suficient pentru a înțelege de ce Dan Andronic a declanșat această campanie de presă: Elena Udrea așteaptă sentința în dosarul „Gala Bute“, proces în care DNA a cerut pentru ea o pedeapsă de 21 de ani de detenție.

Cu un picior în pușcărie

Unul dintre cele mai complexe dosare penale în care este implicat Dan Andronic este cel cunoscut sub numele „Retrocedările ilegale“, retrocedări în urma cărora statul român a fost prejudiciat cu circa 136 milioane de euro. Acesta este dosarul în care, la un moment dat, Andronic a și fost arestat preventiv. Pe 10 decembrie 2015, după mai multe ore de audieri, procurorii DNA Brașov au dispus reținerea lui Dan Andronic, directorul general al cotidianului Evenimentul Zilei, și a lui Claudiu Lucian Mateescu, directorul general al dezvoltatorului imobiliar Impact, cei doi fiind depuși atunci în arestul Poliției Județene. Tot atunci, anchetatorii DNA l-au reținut și pe avocatul Robert Roșu, cel care ar fi întocmit contractul prin care Paul Lambrino își cesiona drepturile litigioase către firma controlată de Remus Truică și administrată de Marius Marcovici. Ulterior, întregul grup care a avut vreo legătură cu acea retrocedare a fost trimis în instanță, iar acum este judecat de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Locul de tenis al burtoşilor

Grupul de la Monaco

Grupul de la Monaco este un grup de oameni de afaceri și politicieni din diferite partide, apropiați ai fostului președinte Traian Băsescu și buni prieteni cu Dan Andronic. Majoritatea s-au bucurat și de atenția organelor de anchetă din România.

Puiu Popoviciu – De numele lui se leagă mai multe scandaluri, printre care și cel al livezii Băneasa. Acesta a intrat ilegal în proprietatea a 224 de hectare, iar prejudiciul se ridică la peste 600 de milioane de lei. Prietenia lui Puiu Popoviciu cu foștii primari ai Bucureștiului Traian Băsescu și Adriean Videanu, este celebră chiar și la Monaco.

Radu Dimofte, partener de afaceri cu Puiu Popoviciu.

Adriean Videanu este cercetat de DIICOT în dosarul lui Ioan Nicolae pentru vânzarea de gaze naturale la preț preferențial. Videanu a avut 12 dosare deschise pe numele său, care au fost casate.

Gheorghe Bebe Ionescu este fost cuscru al președintelui Traian Băsescu, fost director la FPS, și este cercetat în dosarul fraudării BRD. Ionescu este și partener de afaceri cu Videanu.

Dan Drăgoi, general în rezervă și om de afaceri, este fostul aghiotant al lui Victor Atanasie Stănculescu și o eminență cenușie în afacerile metalurgice și cu energie din România. Fiul său, Bogdan, a fost ministru de Finanțe și consilier al președintelui Traian Băsescu.

Raul Doicescu este un personaj extrem de discret. Acesta controlează firma Bog’Art, care a construit Stadionul Național în perioada cât a fost primar Adriean Videanu.

Din grupul de la Monaco făcea parte și Vlad Moisescu, fost tre­zorier al PNL. Conform DNA, începând cu anul 2004, după alegerile locale, la inițiativa lui Vlad Moisescu, a fost constituit un grup din care mai făceau parte Andrei Chiliman, Ioana Costescu și Ion Brad, grup ce a avut drept scop comiterea unor fapte de corupție care să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare.

Elan Schwartzenberg este un om de afaceri de origine israeliană cercetat în mai multe dosare de evaziune fiscală și spălare de bani alături de Sorin Blejnar, fostul șef al fiscului din România. Milionarul s-a ferit de autoritățile românești și s-a refugiat în Israel, deși pe numele său este un mandat de aducere. Schwartzenberg a fost audiat și într-un alt dosar celebru – dispariția lui Codruț Marta, un alt rezident în Monaco, mâna dreaptă a lui Sorin Blejnar. Marta este căutat de mai bine de patru ani pentru implicarea în afaceri cu iz penal și există chiar un dosar deschis pentru dispariția sa, existând suspiciuni că a fost ucis.

În Hotelul Vista Palace, care este unul din punctele la cea mai înaltă altitudine din Monaco, în 2008 a avut loc o nuntă de români. Se căsătorea Dan Andronic, analistul, ziaristul, politicianul…

Un alt apropiat al grupării și rezident în Monaco este Dumitru Nicolae, zis Niro, care a dat plaja din principat pe închisoarea din România. Niro este condamnat la doi ani și patru luni cu executare în dosarul Microsoft. Acesta este și singurul învinuit care a plătit prejudiciul din dosar.

Material realizat de Mihai Boeru, Vasile Surcel, Eduard Pascu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.