Giganţi energetici deţinuţi de stat, precum Romgaz Mediaş, Conpet Ploieşti şi Oil Terminal Constanţa, plus finanţatori privaţi, precum Banca Transilvania şi SIF Moldova, îşi unesc forţele pentru a învia petrochimia de pe platforma Borzeşti – Oneşti.
Planul entităţilor implicate este de a crea un concern denumit CERP, Compania de Energie, Rafinare şi Petrochimie Moldova, care să înglobeze, cu sprijinul companiilor amintite, rafinăria RAFO Oneşti, CAROM Borzeşti, UTON Oneşti şi termocentrala Electrocentrale Borzeşti şi să recreeze colosul industrial petrochimic din Bacău, care genera, în perioada ceauşistă, peste 20.000 de locuri de muncă şi vânzări de miliarde de dolari pe şase continente.
Acum, fabricile care constituiau unul dintre cele mai mari complexuri petrochimice din Europa sunt fie în conservare, fie în lichidare. Zona, altădată una dintre cele mai dinamice industrial din România, este caracterizată în prezent printr-o aproape totală dezindustrializare, șomaj şi îmbătrânirea populaţiei, pentru că forţa de muncă tânără a luat drumul altor oraşe sau pe cel al străinătăţii.
În CERP, pe lângă firme româneşti, ar mai putea să intre şi alte companii cu interese în domeniul petrochimic, precum şi parteneri străini – pe partea de finanţare şi de asigurare cu materii prime.
Valoarea totală a investiţiilor este de 1,5-1,8 miliarde euro, iar cifra de afaceri, estimată în preţurile actuale, este de 4-4,5 miliarde euro/an, cu EBITDA de 350-500 milioane euro/an“, se arată în descrierea proiectului. Cuantumul investiţiilor preconizate dă şi măsura actorilor ce se pot implica în proiect, companii dintre cele mai mari din România sau din străinătate.
Aceste sume pot fi investite de-a lungul mai multor ani, dar doar dacă proiectul CERP va avea girul statului român. Este greu de crezut că cineva ar putea să rişte sume de ordinul sutelor sau miliardelor de euro într-un proiect care nu beneficiază de sprijinul total al statului.
În prezent, petrochimie în România mai face doar grupul KMGI, fostul Rompetrol, acum controlat de investitori chinezi, pe platforma Midia, la ţărmul Mării Negre. Aici se fabrică o gamă extinsă de polietilene şi polipropilene.
Primii paşi
O primă întâlnire între reprezentanţi ai companiilor interesate, cu concursul Consiliului Judeţean Bacău, Consiliului Local Oneşti, Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău şi al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, a avut loc pe 7 şi 8 august la hotelul Perla din Slănic Moldova. Reprezentanţii companiilor implicate şi ai agenţiilor de stat au luat cunoştinţă de proiect, prezentat iniţial de firma Project Management, deţinută de Dan Hazaparu, fost angajat RAFO, şi Tudor Găurean, fost director RAFO şi CAROM, şi şi-au exprimat dorinţa de a depune toate eforturile pentru ca noua platformă petrochimică Borzeşti – Oneşti să devină realitate în cel mai scurt timp. Aceştia au agreat „să acţioneze împreună pentru realizarea proiectului CERP Moldova prin asocierea lor într-o companie-proiect numită SC CERP SA Oneşti. Această companie va acţiona cu mijloacele proprii şi prin atragerea altor investitori străini şi români, pentru realizarea proiectului de investiţii necesar reconstruirii şi modernizării platformei industriale Borzeşti – Oneşti“, potrivit memorandumului privind proiectul CERP, semnat de toate entităţile implicate.
Actul nu are, în acest moment, valoare juridică, fiind doar un acord de principiu al actorilor implicaţi pentru susţinerea acestui proiect, dar şi o recunoaştere certă a potenţialului său. Ulterior, fiecare companie va trebui să supună în Consiliul de Administraţie propriu acordul pentru implicarea juridică şi financiară în constituirea noii platforme petrochimice a României. Or, aici esenţial este rolul Guvernului, care ar putea să-şi declare sprijinul de facto pentru CERP (Romgaz, Oil Terminal şi Conpet fiind companii de stat) şi, eventual, să emită un act legislativ prin care Electrocentrale Borzeşti să treacă la viitoarea companie de proiect CERP.
Termocentrala este un activ esenţial în proiect, pentru că este premisa asigurării necesarului de energie electrică şi abur al platformei petrochimice. Acum, aceasta este în portofoliul statului (Ministerul Economiei), în perfectă stare de funcţionare, dar în conservare de mai mulţi ani, de când s-a desprins, ca activ, din falita Termoelectrica. Fără sprijinul Guvernului, termocentrala Borzeşti şi CERP, în întregul său, au puţine şanse de a se transforma într-un proiect de succes.
„Acest grup energetic este absolut esenţial pentru viitoarea platformă petrochimică Borzeşti – Oneşti, pentru că produce energie electrică şi asigură aburul tehnologic necesar activităţilor de producţie ale RAFO, CAROM şi ale viitoarei unităţi de procesare a deşeurilor istorice din batalele complexului, aproximate la 500.000 de metri cubi“, precizează Dan Hazaparu, asociat al firmei Project Management. Toate celelalte unităţi care ar putea să constituie CERP, adică RAFO, CAROM şi UTON, sunt în portofoliul unor lichidatori şi sunt scoase la licitaţie ori în conservare. De exemplu, RAFO este în portofoliul lichidatorului Casa de Insolvenţă Transilvania, iar CAROM este la departamentul de insolvenţă al CPR Rizea, amândouă fabricile fiind scoase la vânzare în această perioadă.
Nume „grele“ implicate
La întâlnirea de la Oneşti au participat şi au agreat să depună toate diligenţele pentru ca CERP să devină realitate Constantin Rădulescu, fost director RAFO, Cristian Filip – Iași, Vasile Asandei, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională N-E, Virgil Metea, director general Romgaz, Gheorghe Ionescu, director general adjunct Conpet, director general Conpet Ploieşti, care a reprezentat şi Oil, Leonard Toth, fost director de marketing la Chimcomplex, actual director de marketing la Uzuc Ploieşti (grupul Vuza), Florea Dumitrescu, fost guvernator BNR, fost ministru de Finanţe, fost ambasador al României în China, Vasile Oprea – director sucursala Banca Transilvania Bacău, Tudor Găureanu, fost director general RAFO şi CAROM, Victor Schmidt, lider al Confederaţiei Sindicale Petrol şi Gaze, Nicolae Gnatiuc, primar Oneşti, Marius Berciu, director Concept Grup, furnizor materii prime pentru CAROM, Cristian Dobre, director Dilatans Geoservis România, Dan Hazaparu, asociat în Project Management, Mihai Tulbure, director Camera de Comerţ şi Industrie Bacău, Cezar Olteanu, Consiliul Judeţean Bacău, Doru Simovici, preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Bacău, Mihai Albulescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.
Acum ori niciodată
Foarte important de menţionat este că, oricum, statul român va trebui să găsească, în cel mai scurt timp, o soluţie pentru RAFO şi CAROM, pentru că vin din urmă obligaţiile investiţionale de mediu, destinate ecologizării terenurilor pe care funcţionează fabricile de zeci de ani. Prin urmare, iniţierea unui proiect în zonă este imperios necesară, pentru că, pur şi simplu, tăierea şi vânzarea la fier vechi a instalaţiilor nu rezolvă problema ecologizărilor de sute de milioane de euro.
Astfel, este de preferat sprijinul pentru un proiect care să reindustrializeze zona, să genereze locuri de muncă, dar şi venituri, pentru că lucrările de mediu oricum trebuie făcute şi, în ipoteza distrugerii ultimelor rămăşiţe din petrochimia românească de stat, vor necesita bani direct de la buget.
Puțină istorie
Construcţia platformei industriale a început în anul 1953 cu termocentrala şi rafinăria, urmate de construcţia unităţilor chimice şi petrochimice. Până în 1990, complexul industrial Borzeşti a fost structurat în trei unităţi distincte: Combinatul Petrochimic Borzeşti, Termocentrala Borzeşti şi Compania de Utilaj Chimic Borzeşti. După 1990, structura centrală, Combinatul Petrochimic Borzeşti, s-a divizat în trei societăţi comerciale: SC RAFO SA Oneşti (Unitatea de rafinare a petrolului), SC CAROM SA Oneşti (Unitatea petrochimică) şi SC Chimcomplex SA Borzești (Unitatea chimica). Termocentrala a devenit SC Electrocentrale SA Borzeşti, iar unitatea de producţie utilaje industriale s-a reorganizat în SC UTON SA Oneşti.
La începutul anilor ’90, toate aceste companii aveau capital majoritar sau integral de stat, după care au fost privatizate cu investitori români sau străini.
– RAFO este o unitate de rafinare petrol formată din două rafinării: prima, cu o capacitate de rafinare de 1,7 mil. tone petrol pe an, a fost construită între 1956 şi 1965, cu tehnologie rusească, iar a doua, cu o capacitate de 3,5 milioane tone pe an, a fost construită între 1974 şi 1986, cu tehnologie americană.
„Acest complex de rafinare are structura tehnologică printre cele mai moderne din Europa, al cărui indice de complexitate Nelson este 9,2“, se arată în NF CERP. Până în 1990, rafinăria a funcţionat aproape exclusiv cu ţiţei din import, în special iranian greu. După 1990, rafinăria a fost alimentată cu ţiţei din Azerbaijan, Kazahstan, Turkmenistan şi Rusia. Rafinăria are instalaţii de distilare atmosferică şi în vid, reformare şi cracare catalitică, complex de extracţie aromate până la separarea paraxilenului şi de conversie a toluenului în benzen, instalaţii de hidrofinare (benzină, motorină şi distilat de vid), instalaţii de cocsare şi extracţie a sulfului.
În 2001, RAFO a fost vândută de statul român unei companii portugheze, după care, în 2003, a fost revândută către o companie înregistrată la Londra. În prezent, rafinăria este în proprietatea unei companii austriece care are acţionari din Rusia. La ultima revânzare, care s-a făcut în anul 2006, actualul proprietar a plătit pentru RAFO suma de 543 milioane dolari şi a realizat un program de investiţii necesar pentru producerea carburanţilor auto conform normei de calitate EURO 5.
În anul 2009 a fost întreruptă activitatea de rafinare pentru a fi implementat un program de retehnologizare în urma căruia rafinăria trebuia să crească producţia de substanţe aromate destinate unei unităţi noi de producţie polietilentereftalat (PET). Lipsa unei surse de finanţare a dus la stoparea proiectului şi la conservarea instalaţiilor de rafinare care au rămas în această stare până în prezent.
– CAROM Onești a fost construit pentru a prelucra materiile prime primite de la rafinăriile românești, în special de la RAFO. Produsele fabricii erau vândute pe piaţa internă companiilor producătoare de anvelope şi articole din cauciuc, fire şi fibre sintetice, mase plastice, aparate electrice şi electronice, carburanţi auto, ţesături şi multe altele. Dar cea mai mare pare a produselor CAROM erau exportate în ţările occidentale dezvoltate. De exemplu, clienţii Carom pentru cauciucul sintetic au fost toate marile companii producătoare de anvelope din SUA (Goodyear), Franța (Michelin), Germania (Continental), Italia (Pirelli), Japonia (Yokohama) și Coreea de Sud (Kumho).
În anul 2003, compania a fost privatizată, cumpărătorul fiind un grup de firme româneşti condus de Ovidiu Tender. Fără a avea capacitatea de finanţare a producţiei şi a programelor de investiţii necesare pentru modernizarea fabricaţiilor, compania şi-a redus continuu capacitatea de producţie, iar în prezent mai are în funcţiune doar o parte din instalaţiile de producţie cauciuc sintetic şi MTBE.
– Electrocentrale Borzeşti a fost formată din trei unităţi termoenergetice care au fost construite în intervalul 1953-1978, cu puterea electrică totală de 1.100 MW şi o capacitate de 2.500 tone de abur pe oră. Cele trei termocentrale au fost construite pentru a fi alimentate cu cărbune inferior, păcură şi gaz metan. Odată cu reducerea activităţilor petrochimice a fost redusă şi producţia de energie şi, în final, două unităţi au fost închise, rămânând în funcţiune o unitate cu două grupuri de câte 200 MW fiecare, care poate funcţiona pe păcură şi gaz metan. Aceste unităţi energetice sunt în proprietatea statului român.
– UTON Oneşti a fost construită între 1968 şi 1972, cu scopul de a produce utilaje tehnologice şi energetice pentru rafinăriile de petrol şi unităţile petrochimice şi energetice din România. Încă de la înființare, compania a avut vânzări mari la export, atât în ţările occidentale, SUA, cât şi în ţările arabe şi Asia.
Unitatea s-a privatizat în anul 2002, cumpărătorii fiind companii româneşti din grupul Balkan Petroleum, controlat de afaceristul timişorean Marian Iancu. Reducerea activităţilor din petrochimie şi incapacitatea noilor proprietari de a adapta compania noilor condiţii de piaţă au dus la închiderea activităţii acesteia în 2014.
Proiectul CERP îşi propune dezvoltarea pe structura existentă a unui important proiect de investiţii prin care vor fi reabilitate şi modernizate unităţile existente şi vor fi construite noi unități de producţie. Ca urmare a amplasării la RAFO a unei instalaţii de piroliză (care va prelucra gaze petroliere, benzină şi motorină, în defavoarea carburanţilor auto), se vor construi în CAROM unităţi petrochimice noi de producţie polietilenă, polipropilenă şi polietilentereftalat, acestea adăugându-se celor existente, de producţie cauciuc sintetic, fenol/acetonă/bisfenol, polistiren, latexuri şi MTBE, care vor fi modernizate.
În proiect mai sunt incluse construirea unei instalaţii de bitum pentru prelucrarea fracţiilor grele din rafinărie, modernizarea termocentralei şi dotarea cu echipamente moderne a unităţii de producţie utilaje şi instalaţii petrochimice şi energetice, aceasta din urmă având un rol important în realizarea proiectului CERP Moldova.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.