Se vor rejudeca procesele în care probele s-au realizat neconstituțional?

Răspunsul poate fi anticipat. Nu va pierde acest monopol, fiindcă industria interceptărilor ilegale este o afacere politică extrem de profitabilă, pentru toți cei care ajung să dețină puterea supremă. Dar, în contextul recentei decizii a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor prevederi procedural penale în materia interceptărilor, este obligatorie reiterarea pericolelor existente la adresa libertăților fundamentale, cel puțin la fel de grave, generate de lipsa unei legi speciale pentru stabilirea cadrului juridic al interceptărilor.

Menționăm că cvasitotalitatea statelor au adoptat legi privind regimul interceptărilor. În România nu a fost posibilă crearea cadrului
juridic în materie, deoarece deținătorii puterii politice au încurajat și escaladat supravegherea electronică de masă, pentru controlul adversarilor politici și a populației, în numele combaterii terorismului. Pe cale de consecință, structurile tehnice ale serviciilor secrete au dezvoltat o adevărată industriei a producției clandestine de informații din interceptări.

Nu putem lăsa neobservată dezvăluirea și, în același timp confirmarea, Adrianei Săftoiu, fost consilier prezidențial, șef al Departamentului Comunicare al Administrației Prezidențiale și purtător de cuvânt al președintelui Trăian Băsescu, că serviciile secrete practicau interceptări ilegale, (…)„ în ideea că pică ceva(…)”, iar președintele era beneficiar cotidian al informațiilor obținute prin violarea garanțiilor constituționale și ale tratatelor internaționale asupra drepturilor omului.

Cităm din dezvăluirile Adrianei Săftoiu:

„Imaginaţi-vă cum ar fi să vă spun că în ţara noastră democratică se pot face interceptări ilegale, fără mandat, doar din dispoziţie politică, şi că Traian Băsescu nu s-a sfiit să ceară aşa ceva. Aş face de un breaking news, aş auzi iarăşi poveştile cu trădarea unui mare om care ne-a făcut pe toţi, după care “coloana oficială” ar merge mai departe. Cu tot cu presă, politicieni, instituţii ale statului, societate civilă, opinie publică. Dar a venit Traian Băsescu şi a confirmat ceea ce suspecta foarte multă lume: că sistemul poate opera cu interceptări ilegale, fără mandat. Afirmaţia o face şi deputata Elena Udrea, e adevărat după ce a pierdut influenţa pe lângă sistem. Dar cine să verifice gravitatea acestor afirmaţii? Nu are cine! E cum spune “cel mai bine informat om” (aşa se descria Traian Băsescu): nu există control civil asupra serviciilor secrete. Şi cine se plânge de acest lucru şi de alte abzuri ale sistemului? Exact cel care a fost preşedinte 10 ani de zile, care ar fi putut să corecteze toate aceste malformaţii, devieri de la un sistem pretins democratic. Însă atunci când era acolo îi conveneau de minune toate aceste abuzuri. (…)Traian Băsescu avea acces la orice convorbire telefonică îşi dorea. (…)Nu a căzut nimeni pe ascultare. Se făceau ascultări în ideea că poate-poate iese ceva.”

Din „poate iese ceva” s-au confecționat dosare, întocmit rechiziorii, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei președinte
Livia Stanciu este, conform propriilor afirmații, nu înaltul magistrat magistrat imparțial, ci „partenerul DNA”, a condamnat pe bază de probe realizate în baza unor texte de lege declarate neconstituționale.

Cazul deputatului Ion Stan a fost înscenat, instrumenat și judecat în exclusivitate pe astfel de probe, fiindu-i respinse toate
solicitările de probe în apărare, care ar fi putut demonta rechizitoriul.
Mai mult, completul Înaltei Curți, prezidat de „partenerul DNA”, a respins expertizele tehnice care în cinci din șase înregistrări au spus „Nu este vocea inculpatului Stan”, iar în cea de-a șasea „Este posibil să fie vocea inculpatului…” Dar în acele falsuri, posibile ca urmare
neconstituționalității legii, care nu prevede controlul asupra industrie de probe digitale, s-au constatat substituiri de interlocutori, punerea
afirmațiillor unora pe seama altora…

Va admite Înalta Curte, cu președintele „partener al DNA”, rejudecarea și restabilirea adevărului în procesul lui Ion Stan? Inspecția
judiciară încă nu s-a autosesizat în legătură cu flagrantele abateri de la lege care au fost săvârșite în instrumentarea și judecarea acestei cauze ?

În legătură cu toate aceste aspecte, dar și altele, reiterăm o declarație politică a lui Ion Stan din 8 aprilie 2014

Declarație politică:
VIDUL LEGISLATIV ÎN MATERIA INTERCEPTARILOR Și A CELORLALTE TEHNICI SPECIALE DE INVESTIGAȚIE ESTE UN ATENTAT LA ADRESA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE

În trei legislaturi consecutive, din 2001 până în 2012, am fost inițiatorul și susținătorul constant, uneori chiar agresiv, al inițiativelor legislative menite a garanta efectiv, în mod real și nu doar declarativ, drepturile și libertățile fundamentale în cadrul activităților secrete de informații și a tehnicilor speciale de investigație, bazate pe interceptarea comunicațiilor, filaje, operațiuni și ofițeri sau investigatori sub acoperire.
Atât unele practice abuzive și acte vădit ilegale constatate în activitatea unora dintre structurile speciale autohtone, nu puține demascate de jurnalismul de investigație, cât și contactele și documentările externe pe linia Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate și al Serviciilor de Informații pentru Securitate ne-au întărit convingerea urgenței și importanței adoptării legilor pentru regimul interceptării comunicațiilor, al celorlalte tehnici speciale de investigație, precum și în materia supravegherii și controlului democratic asupra sectorului securității.

Pe de o parte, presiunile grupurilor de putere, interesate în perpetuarea practicilor de control a opoziției prin operațiuni de poliție politică, iar, pe de altă parte, influențele din zona serviciilor secrete vizate de acest tip de legislație au anulat toate tentativele de creare a cadrului legislativ menit atât a diminua riscurile de abuz împotriva libertăților individuale, cât și a limita ingerințele politice și de altă natură în activitatea serviciilor de informații pentru securitate națională.
Cea mai recentă și notabilă intenție legislativă în acest sens a avut-o domnul deputat Varujan Pambuccian, prin propunerea de amendament la Codul de procedură penală menită a reduce, pe cât posibil, posibilitățile, practic neîngrădite în acest moment, de a modifica înregistrările comunicațiilor și chiar de a crea în totalitate probe false, cu valoare de autenticitate, prin tehnici digitale de editare.
Domnia sa a spus, în acest plen al Camerei Deputaților, în ședința din 26 iunie 2013, că dacă ne va înregistra pe oricare dintre noi ( o oră , două ), va putea să ne facă demonstrația că ne poate fi pus în gură orice afirmație, orice intenție sau confirmare cu privire la fapte cu care nu avem nici-o legătură, deoarece nici nu s-au petrecut în realitate.

Majoritatea parlamentară a puterii a respins acel amendament. Din același rațiuni și interese care au stat și la baza respingerii tuturor initiativelor anterioare care au vizat acest domeniu tabu, pe care îl apără, deopotrivă, cei mai înalți lideri ai puterii, dar și cei care au generat și doresc menținerea acestui tip de operațiuni înafara legii. Înafara legii, fiindcă nu este suficient ca legea să le menționeze ca resursă informațională excepțională, ci, dată fiind natura execepțională a mijlocului, ori metodei, acestea trebuie în detaliu reglementate ca proceduri, condiții, limite și garanții, inclusiv pentru terții lezați colateral. Toate acestea lipsesc din legislația noastră și încă vor mai lipsi, cel puțin în această legislatură.

Personal sunt subiectul unui proces penal care are la bază provocarea, utilizarea agenților provocatori, înscenările și producerea de probe false, inclusiv trucaje digitale în redarea interceptaților.

Argumentele pe care vi le-am oferit în ședința Camerei Deputaților din 27 decembrie 2012 au convins majoritatea deputaților să nu încuviințeze cererea arestării preventive, fapt pentru care mulțumesc tuturor celor care au realizat despre ce este vorba.
Procesul meu, sub aspectul capacității acuzării de a-si susține rechizitoriul, se află în impas. Martorii chemați de acuzare nu confirmă, cei propuși în apărare nu sunt admiși, după cum orice cerere a apărării pentru un proces echitabil și corect este respinsă.
Martorii care au declarat în instanță că anchetatorii le-au impus să semneze declarații pe care nu le-au făcut, au fost amenințați și hărțuiți.
Mai mult, un volum al dosarului este clasificat “secret de stat”, fiindu-mi inaccesibil și, deci, lipsit de orice posibilitate de a-mi exercita dreptul la apărare și de avea parte de un proces în cunoștință de cauză asupra pieselor pe care se bazează”convingerile” judecătorilor.
Această stare de fapt a produs nervozitate și l-a determinat, din nou, pe domnul președinte Traian Băsescu să-mi pronunțe public numele, în contextul sugestiv al unor declarații de presă.
Am solicitat copii ale unor înregistrări ale convorbirilor telefonice și ambientale pentru a-mi putea motiva o cerere de admitere a expertizei tehnice.
Ceea ce, deja, constatasem din transcripturi, mi-a fost întărit de expert.
În urma expertizei tehnice extrajudiciare a rezultat că înregistrările audio ambientale şi redarea convorbirilor telefonice interceptate, utilizate drept probe în acuzare, sunt editate şi modificate în fişiere ce nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor fişiere originale/autentice. Aceasta înseamnă că tocmai diferentele dintre duplicatele pe baza cărora s-a întocmit rechizitoriul şi originale contează în judecarea cauzei şi stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei mele.
Expertiza, realizată la Universitatea din Denver, S.U.A., de către dr. ing. Cătălin Grigoraş, expert tehnic judiciar autorizat în domeniile voce şi vorbire, fotografii şi înregistrări video, pune în evidenţă că:
I. Înregistrărilor audio puse la dispoziţie sunt realizate în formatul WAV ADPCM A-Law, 8 KHz, 8-bit, mono, deşi sistemul naţional de interceptare a comunicaţiilor a produs în alte cauze, aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fişiere în alt format, repectiv WAV PCM, 8KHz, 16 bit, mono şi chiar dublu-mono [dosarele nr. 745.1/1/2007; 4500/1/2007; 3948/1/2008; 10753/1/2008, precum şi în alte dosare, dar care încă nu au fost soluţionate]Faptul că formatul fişierelor realizate în dosarul deputatului Ion Stan diferă de cel uzual pune unele probleme: cine şi unde a realizat înregistrările, dacă s-au efectuat în interiorul unor proceduri legale, de către autoritatea națională competentă, traseul urmat de suporți, unde si cu ce consecințe au fost operate editările și modificările constatate și menționate in ul raportul de expertiză extrajudiciară.
II. Înregistrările administrate în probatoriu conţin urme de intervenţii tehnice în sensul alterării autenicităţii acestora, după cum urmează :
Analiza înregistrărilor evidenţiază prezenţa unui număr considerabil de pasaje “neinteligibile”.

În urma ameliorării calităţii audiţiei şi îmbunătăţirii calităţii inteligibilităţii s-a constatat că replicile lipsă din transcript sunt de natură a modifica, în defavoarea inculpatului, starea de fapt şi concluziile în drept puse de către procuror, respectiv aprecierile instanţei.
Aşa, de exemplu, replica :”Aşteaptă să vină la putere guvernul meu, ca să mă apere”, rostită de Adrian Ţuţuianu, preşedintele C.J. Prahova, apare ca afirmaţie a deputatului Ion Stan.
Totodată, mai multe replici aparţinând denunţătorului au fost, de asemenea puse în gura inculpatului.
Este de notorietate faptul că Ion Stan nu uzează de vocabular vulgar şi nu foloseşte expresii injurioase. În transcript, în mod repetat, cu obstinaţie, cuvinte şi expresii indecente, tipice limbajului interlop, rostite de denunţător, apar ca spuse de inculpat.
Un număr de 16 fişiere cu înregistrări telefonice nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor fişiere originale/autentice şi nu sunt realizate în formate similare celor din alte dosare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În aceste fişiere se remarcă diferente între datele sesiunilor de înregistrare, datele când fişierele audio au fost puse la dispoziţie, datele când au fost modificate ultima oară şi datele când au fost inscripţionate pe suportul media, ceea ce atesta intervenţii tehnice de editare/modificare.
Se constată lipsa a cel puţin 13 fragmente din sesiunile de înregistrare audio/video ( conform menţiunilor din raportul de expertiza)
În baza art.27, 28, 30 si 31 din Directiva 2012/13 U.E a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, organele judiciare au obligaţia:
A] de a explica diferenţele de formate dintre cele 16 fişiere telefonice în litigiu şi fişiere similar din alte dosare ale I.C.C.J.;
B] de a explica diferenţele dintre datele sesiunilor de intercptare, datele când fişirere au au fost modificate ultima oară şi datele când au fost inscripţionate pe suporturile media;
C] de a explica lipsa a cel puţin 13 fragmente din sesiunile de înregistrare audio/video;
D] de a pune la dispoziţie clone/duplicate ale fişierelor audio şi video originale.
De menţionat că în legislaţia europeană, fără îndeplinirea acestor cerinţe şi în absenţa fişierelor audio şi video originale, înregistrările nu sunt admise în probatoriu.

Menţionăm că, în cazul deputatului Ion Stan, date fiind evidenţele expertizei extrajudiciare, puse la dispoziţia I.C.C.J. în susţinerea cererii de admitere a expertizei tehnice, preşedinta completului de judecată, judecătorul Florentina Dragomir, s-a impacientat, având o criză nervoasă, pe fondul căreia a scăpat-o : “Se respinge, nu admitem, am crea un precedent…” Un membru al completului de judecată a intervenit : “Doamna preşedinte, legislaţia şi juriprudenţa C.E.D.O., ne oblige să….” Imediat, doamna preşedinte, încă nervoasă, i-a retezat-o : “Ia mai lasă-mă cu C.E.D.O. ! ”
Asupra chestiunii grave a probaţiunii judiciare prin înscrisuri (procese verbale de constatare) rezultate din transcriptul înregistrărilor audio-video (convorbiri telefonice, ambientale, filaje, supravegheri incinte, întâlniri ş.a.) nu s-a realizat, încă, o dezbatere suficient de amplă în aria participării şi, în acelaşi timp, specializată, pentru a putea fi stabilite coordonatele unei legi speciale, care să confere maximum de garanţii împotriva utilizării “probelor editate”.
Chestiunea este de stringentă actualitate, în condițiile numărului exagerat de rechizitorii întemeiate exclusiv pe informații obținute din surse, ori metode si mijloace secrete, a caror autenticitate si concordanta cu realitatea pot fi modificate, dupa cum sunt si aproape imposibil de demonstrat, în absenta coroborărilor cu alte mijloace de probă.
Motivele pentru care punem în discuție această cale de probațiune țin, în primul rând, de fondul garanțiilor constituționale privind dreptul la un proces echitabil. Dar, în același timp, este evidentă urgența stopării abuzului judiciar comis în urma comenzilor politice.

Vă rog să luați act că vidul legislativ în materia interceptărilor și tehnicilor speciale de investigații este un grav atentat la drepturile si libertățile fundamentale, iar garanțiile prevăzute în Constituție sunt inoperante.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Vlad Dumitraș 281 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.