Mai sunt câteva zile până la marea sărbătoare a cinematografului românesc. Gala Premiilor Gopo, devenită momentul de strălucire şi de privire lucidă asupra producţiei anului precedent, în care toate breslele cinematografice se simt implicate, a ajuns la ediţia a patra.Industria filmului de la noi avea nevoie de o asemenea ceremonie anuală, mai ales că succesele internaţionale au validat şi în 2009 fenomenul „noului cinema românesc”, iar publicul nostru dă semne de mai mare interes faţă de aceste producţii. Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc a făcut mari eforturi pentru ca Gala să devină cu adevărat evenimentul cinematografic al anului şi ca decernarea statuetelor aurite în formă de omuleţ să genereze la fel de mult suspans şi emoţie precum acordarea Oscarurilor sau a Premiilor César.
Am rugat-o pe Dana Duma, criticul de film care a făcut parte, alături de Gloria Sauciuc, Andrei Rus, Alin Ludu Dumbravă şi Cristi Luca, din juriul de nominalizare la categoria Film străin, să ne vorbească despre aspectele particulare ale acestei ediţii a Premiilor Gopo.
– 12 lungmetraje concurează în acest an pentru statuetele Gopo realizate de sculptorul Adrian Ilfoveanu. Care ar fi particularităţile ediţiei 2010?
– Cred că ediţia din acest an se particularizează, în primul rând, printr-o distribuire mai democratică a nominalizărilor. De pildă, dacă anul trecut marele favorit, „Restul e tăcere”, de Nae Caranfil, reunise 13 nominalizări, dintre care nouă s-au transformat în trofee, anul acesta, lucrurile stau altfel. Acum, cele mai multe nominalizări au fost adunate de „Cea mai fericită fată din lume” de Radu Jude (11) şi de „Poliţist adjectiv” de Corneliu Porumboiu (10). Va fi o luptă strânsă în care cel de-al doilea pare favorizat de importantele premii internaţionale (Premiul special al secţiunii Un certain regard şi Premiul FIPRESCI, câştigate la Cannes), deşi nici celuilalt nu-i lipsesc recunoaşterile în alte competiţii mondiale. Cele două pelicule semnate de tineri regizori au acumulat nominalizări la categoriile principale (Cel mai bun film, Regie, Scenariu, Rol principal – „Poliţist adjectiv” la masculin – Dragoş Bucur, „Cea mai fericită fată din lume” la feminin -Andreea Boşneag). Din lupta dintre cei doi regizori s-ar putea să câştige însă …al treilea, Radu Mihăileanu fiind nominalizat pentru „Concertul”, rodul colaborării dintre patru ţări europene, printre care şi România. Prezenţa marcantă a coproducţiilor printre titlurile nominalizate mi se pare o altă particularitate a ediţiei 2010. În afară de „Concertul”, care a câştigat deja în Franţa două premii César, se mai regăseşte pe listă coproducţia cu Ungaria, regizată de britanicul Peter Strikland, „Katalin Varga”. Primul mai este nominalizat la categoriile Cel mai bun film, Scenariu, Muzică originală, Montaj, Scenografie, Costume, Machiaj (în total opt), iar celălalt la Rol principal feminin (Hilda Peter, deja câştigătoare a Premiului UCIN), Rol secundar masculin (Tibor Palffy), Imagine, Montaj, Sunet, Muzică originală (în total şapte).
– Bătălia va fi foarte strânsă şi cei 400 de votanţi ar putea avea opţiuni surprinzătoare. Se pot face predicţii pentru unele categorii?
– Da. De pildă, la Imagine, dintre cei cinci nominalizaţi, cele mai mari şanse le au Marius Panduru („Poliţist adjectiv”) şi Vivi Drăgan Vasile („Cealaltă Irina”). Sau, pentru rolul masculin principal, favorizaţi ar fi Dragoş Bucur („Poliţist adjectiv”) şi Andi Vasluianu („Cealaltă Irina”). Ori, la scenografie şi costume, cele mai mari şanse par a le avea „Călătoria lui Gruber” de Radu Gabrea şi „Concertul”. Titluri cu mari şanse se pot identifica şi la alte categorii ca, de pildă, Documentar de lungmetraj, unde „Lumea lui Ion B.” de Alexandru Nanău, emoţionanta poveste a descoperirii unui artist al colajului într-o ghenă şi propulsarea lui pe traiectoria succesului internaţional (vezi şi recenta lui întâlnire cu Angelina Jolie), pare a nu avea rival.
– Ce ne poţi dezvălui despre secţiunea Cel mai bun film european? Ce pronostic ai da?
– Preferată ar putea fi pelicula italiană despre Mafia siciliană, „Gomora” de Mateo Garrone, producţie italiano-franceză, regizată de fraţii Jean-Pierre şi Luc Dardenne, care are toate şansele să învingă cele trei filme franţuzeşti: „Tăcerea Lornei”/ „Le Silence de Lorna” (Franţa-Belgia-Italia, 2008), distins cu Premiul pentru Cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes, „O poveste de Crăciun”/ „Un conte de Noel” (r. Arnaud Desplechin, Franţa, 2008), selecţionat, de asemenea, în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes, şi „Te iubesc de mult”/ „Il y a longtemps que je t’aime” (r. Philippe Claudel, Franţa-Germania, 2008), câştigător al Premiului César, al Premiului BAFTA şi selecţionat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin.
– Şi scurtmetrajul românesc a atras atenţia în ultima vreme.
– E mai greu de prevăzut care va fi alesul la această categorie, unde trei cineaşti cunoscuţi deja din alte competiţii (Tudor Jurgiu, care a avut un mare succes la Festivalul Filmului de la Uppsala cu „Nunta lui Oli”, Paul Negoescu, afirmat deja, cu peliculele sale, la Berlin, deţinător al Marelui Premiu la B-EST IFF, cât şi al Premiului Special al Juriului la Dresda, al unei menţiuni onorifice la New York şi al Premiului de Regie la Belgrad, prezent acum cu „Renovare”, şi Andrei Cohn cu „Înainte şi după 22/12 1989”) se întrec cu junele autor al unui admirabil film de animaţie (Marius Pandele – „Zgomot alb”).
După cum e greu de prezis cine va câştiga Premiul „Tânără speranţă”, mai ales că aici întâlnim nominalizaţi pentru interpretare (actriţele Andreea Boşneag – „Cea mai fericită fată din lume”, Diana Cavaliotti – „Întâlniri încrucişate/Amintiri din Epoca de Aur” , Olimpia Melinte – „Cele ce plutesc”) şi pentru regie de documentar, respectiv scurtmetraj ( Claudiu Mitcu – „Australia” şi Tudor Jurgiu).
– Să mai amintim că gazda celei de-a patra ediţii a Galei Premiilor Gopo va fi apreciatul actor Mihai Călin. Gala va avea loc la Palatul Parlamentului în 29 martie, la ora 21.00, şi va fi transmisă într-o emisiune-maraton în direct de TVR 1. Ce alte trofee importante vor mai fi decernate?
– Una dintre cele mai îndrăgite figuri ale filmului românesc, distribuită în 90 de filme de lungmetraj, Draga Olteanu-Matei este actriţa care va fi răsplătită în acest an cu Premiul Gopo pentru întreaga carieră.
Rolurile ei antologice, din filme cum ar fi „Cucoana Chiriţa”, „Ilustrate cu flori de câmp”, „Nea Mărin miliardar”, „Buletin de Bucureşti” sau „Faimosul paparazzo”, sunt marcate de farmecul, umorul şi de spontaneitatea ei.
Scenaristul, profesorul şi teoreticianul Dumitru Carabăţ este răsplătit cu Premiul pentru întreaga activitate ca o recunoaştere a impresionantei sale cariere în spatele marelui ecran şi la catedră.
Premiul Publicului, acordat, conform tradiţiei, filmului românesc cu cel mai mari mare număr de spectatori, revine în acest an peliculei „Amintiri din Epoca de Aur – Partea I: Tovarăşi, frumoasă e viaţa!”, scrisă şi regizată de Cristian Mungiu. Dar, dincolo de câştigătoarea trofeelor, Gala Premiilor Gopo este o rară ocazie de reunire a comunităţii cinematografice din România şi de (re)stabilire de punţi între generaţiile de creatori.
Cu siguranţă, „clou”-ul Galei vor fi ţinutele şi accesoriile de gală ale actriţelor şi realizatoarelor de emisiuni de televiziune de pe covorul roşu: Maria Dinulescu, Diana Cavallioti, Augustina Stanciu, Olimpia Melinte, Ada Condeescu, Irina Săulescu, Ioana Flora, Clara Vodă, Medeea Marinescu…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.