„Aplicarea unui mandat de arestare european poate fi refuzată în cazul în care există un risc concret de tratament inuman sau degradant din cauza condiţiilor de încarcerare în statul membru care a emis mandatul”, aşa a decis exact anul trecut Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), referindu-se explicit la România şi Ungaria!
Această Decizie a CJUE din 5 aprilie 2016 a fost publicată la vremea respectivă de aproape toate publicaţiile din România, dar, se pare, a fost imediat uitată, inclusiv de reprezentanţii Ministerului Justiţiei, din moment ce, în poziţiile publice oficiale, nu au scos un singur cuvînt despre această decizie luată la Luxemburg şi care ne priveşte direct.
CJUE a fost sesizată anul trecut de o instanţă din Germania, avînd semne de întrebare privind condiţiile de încarcerare din România şi Ungaria, după ce încă din anul 2014 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că România şi Ungaria au încălcat drepturile deţinuţilor, în contextul supraaglomerării din închisori! Ca urmare a acestei Decizii a CJUE, cei doi suspecţi din România şi Ungaria nu au mai fost extrădaţi!
CJUE precizează în aceeaşi Decizie din 2016: „va fi necesar să se demonstreze că există motive serioase de a crede că deţinutul este expus riscurilor din cauza condiţiilor de detenţie. Pentru evaluarea riscurilor, autoritatea responsabilă de aplicarea mandatului de arestare trebuie să ceară autorităţii emitente toate informaţiile necesare despre condiţiile de încarcerare”.
Aşadar, dacă România vrea extrădarea lui Sebastian Ghiţă din Serbia, trebuie nu numai să respecte procedurile legale din România (pe care le vom prezenta mai jos), ci şi să demonstreze că are condiţii de încarcerare conform standardelor impuse de Uniunea Europeană!
După cum se ştie deja, România este la un pas de a fi sancţionată drastic tocmai pentru condiţiile din penitenciarele noastre, urmînd să plătească circa 80 milioane euro anual, motiv pentru care chiar preşedintele Klaus Iohannis, după întrevederea cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, a trebuit să recunoască faptul că este necesară „Legea graţierii”, chiar dacă anterior participase la un miting neautorizat împotriva acestei posibile legi!
Aşadar, dacă, din Serbia, Sebastian Ghiţă sau autorităţile de acolo vor cere României să demonstreze că în penitenciare există condiţii de detenţie corespunzătoare – adio extrădare, căci România este deja monitorizată şi plăteşte deja despăgubiri tocmai pentru condiţiile inumane din penitenciare!
PROCEDURA DE EXTRĂDARE NU POATE SĂ ÎNCEAPĂ FĂRĂ SENTINŢA UNOR INSTANŢE DIN ROMÂNIA
Pentru că zilele acestea am auzit tot felul de opinii despre extrădarea lui Ghiţă din Serbia, formulate de analişti care nu avut nici măcar curiozitatea să vadă cadrul legal referitor la „Extrădare”, prezentăm art. 66 dinLegea nr. 302/2004, unde este descris întreg parcursul unei astfel de cereri:
În conferinţa de presă, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a prezentat destul de tehnic procedurile care trebuie să fie urmate, însă mulţi au înţeles că, pentru înaintarea cererii de extrădare, se aşteaptă o hotărîre a instanţei din Belgrad, ceea ce este complet fals!
Tocmai pentru ca toată lumea să înţeleagă care sînt procedurile, aveţi mai sus conţinutul integral al art. 66 din Legea nr. 302/2004. Să facem acum o sinteză a acestuia pe înțelesul tuturor, căci procedura este, totuşi, destul de complicată:
– 1. Instanţele care au emis mandatele de arestare preventivă (Curtea de Apel Ploieşti şi Curtea de Apel Bucureşti) stabilesc, printr-o încheiere motivată, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru a se solicita extrădarea. Nu se citează Sebastian Ghiţă.
– 2. Încheierea poate fi atacată cu recurs de procuror, în termen de 24 de ore de la pronunţare.
– 3. Recursul se judecă în termen de cel mult 3 zile, de către instanţa superioară în grad, deci la ÎCCJ. Instanţa de recurs va restitui dosarul primei instanţe în termen de 24 de ore de la soluţionarea recursului.
– 4. Încheierea definitivă se comunică de îndată Ministerului Justiţiei în cel mult 3 zile de la pronunţare.
– 5. Direcţia de specialitate din Ministrul Justiţiei efectuează un examen de regularitate internaţională în termen de 3 zile.
– 6. Dacă rezultatul examenului de regularitate este favorabil, Direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei întocmeşte „Cererea de extrădare”. Dacă nu, solicită instanţei competente să îi transmită, în cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului internaţional. Ministrul Justiţiei cere, prin Procurorul general, revizuirea hotărârii judecătoreşti definitive, însă nu pentru alt motiv decât cel legat de concluziile examenului de regularitate internaţională! Cererea de revizuire se face în termen de cel mult 3 zile.
-7. Cererea de extrădare şi actele anexate acesteia se traduc în limba engleză sau franceză şi se transmit autorităţii competente a statului solicitat. În cazul nostru, Republica Serbia.
Dacă adunăm termenele prevăzute de art. 66, observăm că, la maxim, ele ar putea să ajungă la vreo două săptămîni, ceea ce ar putea să depăşească cele 18 zile în care autorităţile din Serbia aşteaptă „Cererea de extrădare” cu suspectul Ghiţă în stare de arest. Orice viciu de procedură poate să ducă la nulitatea cererii şi, implicit, la punerea în libertate a lui Ghiţă şi chiar refuzul extrădării! Totuşi, conform legislaţiei din Serbia, România poate solicita în scris prelugirea acestui termen pînă la 22 de zile.
Aşadar, toate prostiile acelea aruncate de presa Sistemului, potrivit cărora Codruţa Kovesi l-ar putea ancheta pe ministrul Justiţiei pentru întîrzierea aducerii lui Sebastian Ghiţă în ţară, sînt simple manipulări, căci Tudorel Toader este obligat de lege să respecte la centimă procedurile din Legea 302/2004. Ne imaginăm ce scandal s-ar declanşa dacă se va face cea mai mică greşeală, prin care extrădarea n-ar mai fi posibilă!
Oricît de nerăbdătoare ar fi Codruţa Kovesi să-l vadă pe Sebastian Ghiţă la Beciul Domnesc pentru ca acesta să tacă, procedurile legale nu pot fi încălcate!
Reamintesc, însă, ce spuneam la începutul articolului, citînd Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE): condiţiile precare din penitenciarele din România ar putea împiedica extrădarea lui Sebastian Ghiţă!Dacă, desigur, o cerere de azil politic, depusă de Sebastian Ghiţă şi acceptată de autorităţile din Serbia, nu ar închide definitiv discuţia despre extrădare.
P.S. În 31 octombrie 2016, Curtea de Casaţie din Italia a respins o Cerere de extrădare depusă de România pentru aducerea în ţară a unui bărbat, din cauza riscului ca acesta să fie supus tratamentelor degradante din penitenciar. Executarea mandatului mai fusese oprită temporar şi în iunie 2016 „din cauza lipsei unei evaluări a riscurilor existente în România legate de posibilitățile de încălcare a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.