Sebastian Ghiță așteaptă judecata de la ÎCCJ din luna septembrie

Evaziune fiscală de milioane, firme fantomă deschise de cetățeni irakieni, rețea de trafic de benzină. Începuturile în afaceri ale lui Sebastian Ghiță nu au fost ușoare, ba chiar anchetele procurorilor arată că au fost destul de tulburi. Cert este un lucru: antreprenorul din Ploiești și-a dezvoltat afacerile an după an, fie prin contracte cu statul, fie altfel. Astăzi cotidianul.ro vă prezină prima mare afacere ”altfel” a lui Sebastian Ghiță, afacere care l-a tras în final într-un dosar penal cu nouă acuzați și un prejudiciu adus statului de două milioane de lei. Vă prezentăm, în exclusivitate, elemente din rechizitoriul realizat de procurori și trims instanței de judecată.

Dar asta nu este tot, în sensul că nu este singurul business dubios al lui Sebastian Ghiță. Ploieștiul a ajuns terenul de joacă – și de business – al acestui ”tânăr antreprenor de succes”, aşa cum mai este numit în publicaţiile economice sau de afaceri. Împreună cu autorităţile locale (Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal), afaceri importante, mari, pe bani publici, sunt astăzi orchestrate fin din bagheta lui Ghiţă. Însă cotidianul.ro va publica şi legăturile cu Mircea Cosma, Iulian Teodorescu şi alţii.

Cazul ”Motorină fără taxe”

Sebastian Ghiţă este acuzat de complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii, într-un dosar ajuns la Instanţa Supremă. Sebastian Ghiţă este acuzat împreună cu alte 8 persoane în acest dosar, privind o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 2 de milione de lei. Învinuiții sunt: Grigoriu Dan Constantin, Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Ștefan, Ștefan Stela, Nicorici Mircea Daniel și ultimul pe listă Ghiță Sebastian. Interesant este faptul că la data trimiterii către instanță a rechizitoriului, în 2002, primii opt erau arestați în dosar, numai Ghiță fiind liber.

Se întâmpla la începutul anului 2000, când Sebastian Ghiță avea 22 de ani, era student și mic antreprenor local cu o firmă cu care făcea diverse servicii în zona IT companiilor private sau intituțiilor de stat. Cu  ASESOFT COM SRL, a prins și un contract mai mare cu Rafinăria Petrobrazi. Iată detalii din rechizitoriu despre contract și despre contextul în care a ajuns să ia motorină de la Petrobrazi.

Astfel, pare că tânărul antreprenor a căzut într-o cursă și singura modalitate de a-și recupera banii era să intre în jocul evazioniștilor. Tânăr și probabil fără prea mare experiență în afaceri, a preferat să intre în horă în loc să caute alte alternative, legale, de a-și recupera banii. Este vorba despre 38 miliarde de lei vechi (la acea dată încă nu fusese introdus leul denominat), care înseamnă 3,8 milioane de lei de astăzi.

Dar anchetatorii l-au acuzat de complicitate la evaziune fiscală, chiar dacă părea că el încerca să-și recupereze banii. Iată ce se spune în rechizitoriu:

În ultimul paragraf procurorii arată că Ghiță a fost cooperant și a avut o atitudine sinceră. Dar această observație se repetă și în finalul rechizitoriului.

Ce să însemne asta? Coroborat cu faptul că este singurul din cei nouă trimiși în judecată care nu a fost arestat preventiv s-ar putea trage concluzia că el a fost cel care a spus toate detaliile afacerii în fața anchetatorilor, beneficiind astfel de clemență din partea acestora. Și anchetatorii au construit acest dosar pe declarații, fapte și înscrisuri, probe materiale solide, nu pe înregistrări telefonice. De exemplu, au observat că lanțul firmelor prin care treceau banii era bine uns:

O altă particularitate a mecanismului este deja celebra schemă cu firme înființate de persoane din țările arabe, care nu mai vin în România după ce firmele înființate de acestea au dat câteva tunuri. Iată ce firme au găsit procurorii în acest caz:

Bineînțeles, nici una din persoanele acestea nu este de găsit în România, iar firmele sunt din categoria așa-numitelor firme-fantomă. Prin intermediul acestora, se încearcă pierderea urmelor lăsate de firmele ”curate”, cu acționari români. Doar prin controale laborioase, încrucișate, ale Gărzii Financiare și ale Poliției Economice, se poate reface firul pe care au circulat fictiv mărfurile în cauză.

Iată concluzii anchetatorilor în ceea ce-l privește pe Ghiță și firma sa:

În rezumat, ASESOFT COM SRL a achiziţionat de la SNP sucursala Petrobrazi, în 17 rânduri, cantitatea totală de 510.340 kg motorină pe care ulterior a vândut-o. În momentul achiziţiei, s-a declarat că această cantitate de motorină va fi utilizată în alte scopuri decât circulaţia pe drumurile publice. Nu asta s-a întâmplat, ci motorina a ajuns în benzinării – ceea ce este ilegal. Prima instanță l-a achitat pe Sebastian Ghiță, însă Parchetul a făcut recurs. Dosarul este la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu termen pe 3 septembrie 2013.

Așa se făcea business la începutul anilor 2000! Timpul a trecut, Ghiță a căpătat experiență de antreprenor și a trecut la afaceri mai mari. După zece ani de la ”afacerea motorina fără taxe”, alte sunt metodele prin care poți fura din banii statului. Cotidianul.ro va continua dezvăluirile cu un alt caz, mai recent, în care același Sebastian Ghiță este acuzat tot că ar fi băgat adânc mâna în banii publici.

                                                                      

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Vlad Dumitraș 281 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.