Aproape un sfert din culturile din acest an sunt compromise, producătorii calculează pierderi de peste două miliarde de euro iar meteorologii sunt ameninţaţi cu judecata pentru că nu au anunţat din timp seceta. Zone întregi din Moldova sunt aproape pierdute pentru acest an, dar nici Dobrogea, sud-vestul şi nord-vestul României nu o duc mai bine. Toţi ochii agricultorilor sunt îndreptaţi acum către Guvern pentru un sprijin financiar, fie el de orice fel, însă ajutoarele se pare că vin doar către culturile mici. Preşedintele Ligii agriculturilor – LAPAR -, Laurenţiu Baciu, susţine că seceta din acest an va mări cu siguranţă preţul produselor româneşti în perioada următoare pentru că producătorii agricoli au făcut investiţii ce nu vor mai fi recuperate. La porumb situaţia este cea mai gravă, însă şi culturile de soia, grâu, rapiţă sau de floarea-soarelui sunt prejudiciate de lipsa ploilor sau irigaţiilor.
„Seceta va diminua recolta lui 2015. Pierderile sunt enorme, până în prezent se înregistrează pierderi de peste 2 miliarde euro, urmând ca suma să crească pe măsură ce temperaturile rămân foarte ridicate şi fără precipitaţii. Când spun 2 miliarde de euro este vorba de investiţii deja făcute care nu se mai recuperează. Nu ne referim aici la veniturile care le-am fi avut dacă recoltam producţia”, a spus Baciu pentru Mediafax. Conform acestuia, cea mai afectată zonă este Moldova, unde nu a mai plouat din aprilie. „Seceta s-a comportat diferit, în funcţie de zonă, cea mai afectată fiind zona Moldovei, unde nu a mai plouat din luna aprilie, iar de atunci aici s-a instalat seceta, iar majoritatea culturilor sunt în pericol. Alte zone afectate sunt sud-vestul Banatului, vestul şi estul ţării, în special în judeţul Constanţa. Cea mai afectată este cultura porumbului, începând de la 30-50% până la 100%. În Moldova sunt suprafeţe imense afectate 100%”, a declarat Baciu. Acesta a ţinut să spună că în perioada următoare se vor scumpi cu siguranţă fructele, legumele şi cerealele, ca efect al secetei şi unor taxe noi introduse de Ministerul Mediului.
“Culturile de primăvară se confruntă cu trei luni de secetă. Chiar şi hibrizii cei mai rezistenţi se usucă până la urmă. Acum este perioada în care boabele de porumb şi de floarea-soarelui se formează, dacă nu plouă atunci nu va rămâne nimic”, a spus Postolache Soare, consilier în cadrul Direcţiei Agricole Vrancea.
Asociaţia pe care o conduce Baciu intenţionează să dea în judecată Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pe motiv că a prezentat date eronate în ceea ce priveşte vremea, fapt care a dus la agravarea situaţiei financiare a agricultorilor. „Avem dovezi scrise de dânşii (reprezentanţii ANM, n.r.). Vorbim de înscrisurile lor când au făcut acele prognoze, acele declaraţii care au apărut în toată presa şi prin care ne vedeam inundaţi în lunile aprilie-mai-iunie, pe când seceta s-a instalat încă din luna aprilie”, a spus Baciu. Specialiştii ANM se apără, susţinând că au avertizat încă din martie că va fi o vară lungă şi fierbinte, iar în zonele din sud şi est ar putea fi secetă extremă. ”Este o premieră această ameninţare cu plângerea penală. Oricine se poate informa asupra rezervei de apă din sol, precum şi să afle prognozele de pe pagina ANM. Încă din luna martie, anticipam că este posibil să avem o vară lungă şi secetoasă, mai ales în Moldova şi Muntenia, care sunt cunoscute cu risc de secetă. Mai mult, din luna aprilie am avertizat că în Moldova va fi o perioadă critică”, a declarat directorul executiv ANM, Elena Mateescu.
Agricultorii se plâng că în aceste zile cam tot personalul din Ministerul Agriculturii se află în concediu şi că nu au cu cine vorbi. Deocamdată, singurele speranţe pare să le aibă procătorii mici, care sunt eligibili pentru a primi ajutoare financiare.
În prezent, România se bucură de doar 300.000 de hectare irigabile, faţă de 3,3 milioane de hectare câte erau în 1989. De exemplu, în judeţul Galaţi, din cele109.000 hectare care pot fi irigate, doar 2.800 de hectare din Lunca Prutului şi bazinul legumicol Nicoreşti au primit apă. Ministerul Agriculturii a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că fondurile pentru refacerea infrastructurii de irigaţii ar putea fi accesate prin planul Juncker sau ar putea fi alocate de la bugetul de stat, dacă va exista un consens politic pentru suplimentare, în fiecare an, până în 2020. Un răspuns din partea CM pe planul Juncker este aşteptat luna următoare. Dacă nu se vor putea accesa fondurile europene, România va putea avea irigaţii doar „cât poate să suporte” din bugetul de stat şi va depinde de un acord politic reînnoit anual. Şi asta în timp ce ţăranii şi fermierii se uită cu disperare cum culturile lor se ard în soare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.