La conferinţa de la Paris dedicată încălzirii climei, statele lumii au decis să menţină creşterea temperaturii globale raportată la perioada preindustrială la mai puţin de doua grade Celsius. Până acum, temperatura globală a crescut cu 0,9% Celsius faţă de perioada preindustrială şi, cel mai probabil, nu va putea fi stopată o creştere cu încă 0,5 grade Celsius, scrie Foreign Policy.
Aşadar, angajamentele de la Paris sunt foarte ambiţioase. Acordurile semnate până acum nu numai că nu pot stopa creşterea temperaturii, ci “asigură” chiar o creştere de 3 grade Celsius. Studiile publicate recent arată că pentru atingerea obiectivului stabilit la Paris ar fi necesară nu numai reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2050, ci chiar emisii aşa-zis negative, prin folosirea unor tehnologii care să elimine acest gaz din atmosferă, scrie Foreign Policy. Toate scenariile publicate de Intergovernmental Panel on Climat Change arată că este necesară folosirea tuturor acestor tehnologii pentru a asigura doar 50% şanse pentru atingerea obiectivului de la Paris.
În unele aspecte ale vieţii, o ţintă de zero emisii ar putea fi atinsă. Clădiri perfect ecologice, automobile care nu emit asemenea gaze, energia regenerabilă – toate folosesc tehnologii deja existente şi care pot fi perfecţionate. “Însă cum se va reuşi eliminarea excedentului de dioxid de carbon din atmosferă?”, se intreaba Foreign Policy.
O posibilă varianta este intervenţia umană pentru recreerea proceselor naturale care înlătură dioxidul de carbon din atmosferă. Doar jumătate din volumul emis în urma activităţilor umane rămâne în atmosferă şi influenţează clima. Cealaltă jumătate este eliminată de oceane, arbori şi sol. De aceea au apărut teorii care susţin împăduririle masive, folosirea biomasei pentru a produce cărbune şi a capta astfel o parte din carbonul din atmosfera sau folosirea silicaţilor care înlătura dioxidul de carbon din aer. Au mai apărut proiecte precum stocarea dioxidului de carbon în depozite geologice (saline, pungi de petrol epuizate, etc). Cel mai discutat proiect este acela de a cultiva plante care consuma mult dioxid de carbon pe măsură ce se dezvolta, pentru ca apoi această biomasă să fie folosită pentru obţinerea de energie, iar gazul rezultat să fie stocat în depozitele geologice amintite. Ar fi o modalitate de producere a energiei care nu ar fi doar neutră, ci chiar negativă la capitolul emisii cu efect de seră.
Însă problema este ca toate aceste tehnologii sunt limitate. Terenul necesar pentru a cultiva aceste plante şi arbori este limitat ca suprafaţă, aceste culturi ar intra în conflict cu cele care asigura alimentaţia oamenilor. În zonele nordice, creşterea suprafeţei plantate cu conifere duce la creşterea albedoului şi implicit a căldurii absorbite, într-o măsură mai mare decât aceşti arbori ar reuşi să contribuie la “răcirea” climei. Până acum, nici varianta depozitelor de dioxid de carbon nu s-a dovedit viabila – compania BP a “aruncat” circa 3 miliarde de dolari doar pentru a constata că gazul se scurge în atmosferă.
Publicaţia Natural Climate Change a susţinut recent că “nu există nicio combinaţie de tehnologii pentru emisii negative care să ducă la atingerea pragului de creştere a temperaturii cu sub 2 grade Celsius fără un impact semnificativ asupra pământului, energiei, apei, nutrienţilor, albedoului ori a costurilor. Prin urmare, “planul A” ar trebuie să fie reducerea agresiva şi imediată a emisiilor cu efect de seră”.
Riscul major, scrie Foreign Policy, este că liderii politici nu vor reduce aceste emisii, de care se leagă puterea lor politica, ci vor miza în continuare pe tehnologiile mai mult sau mai puţin fanteziste ale emisiilor negative, a căror definitivare va fi plasată mereu la un moment viitor.
Chiar şi când acel moment va fi sosi, tehnologiile respective vor fi insuficiente, dacă nu se iau începând de acum măsuri ferme pentru limitarea creşterii temperaturii la 1,5 grade. Or, aceasta înseamnă ca lumea să ajungă la zero emisii cu efect de seră în următorii 30 de ani, cu toate riscurile sociale, economice şi politice aferente. “Nu există nicio soluţie tehnologică care să facă cu mult mai uşor acest proces. Tehnologia va fi crucială, dar nu există o soluţie magică a emisiilor negative”, încheie Foreign Policy.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.