Selfitis – boala care poate ucide

Reprezentanții Spitalului „Grigore Alexandrescu“ au anunțat că un puști care s-a electrocutat, în timp ce își făcea un selfie, a murit după o lună și jumătate de stat în spital. Un tânăr de 28 de ani a murit acum câteva zile, după ce a căzut în gol patru metri, de pe un zid al Cetății Devei, în timp ce încerca să facă o fotografie într-o zonă interzisă publicului. Acestea sunt numai două exemple ale unei boli tot mai frecvente, pe care psihologii deja au numit-o selfitis.

Sute de mii de selfie-uri sunt postate zilnic pe rețelele de socializare și așa aflăm, fără să vrem, ce mănâncă, ce beau sau unde sunt în vacanță prietenii noștri. Dincolo de aceste poze, psihologii văd altceva, explicând că persoanele care își fac des selfie-uri suferă de o boală care se cheamă selfitis, potrivit unui studiu efectuat de oameni de știință americani. Ei spun că aceasta ar putea fi o tulburare de comportament.

De ce facem selfie-uri atât de des

Potrivit studiului, cei care nu se pot abține să nu își facă fotografii pot suferi de depresie ori au probleme cu încrederea în sine. „Este o boală aparent inofensivă, dar iată, așa cum ați dat și dvs cele două exemple, poate deveni mortală, tocmai din dorința asta de a face cât mai multe selfie-uri și cât mai bune. Boala poate deveni cronică, dacă se postează mai mult de șase selfie-uri zilnic, și poate să ducă la izolare și probleme de adaptare în colectiv, dacă nu se face terapie“, explică psihologul Marian Dascălu.

Studiul, publicat în International Journal of Science and Research, menționează trei etape ale bolii: selfitis marginal (te fotografiezi de cel puțin trei ori pe zi, dar nu postezi pe Internet), selfitis acut (te fotografiezi de cel puțin trei ori și postezi fiecare fotografie) și selfitis cronic (postezi mai mult de șase selfie-uri zilnic pe Internet).

Crearea unei false imagini de sine

Psihoterapeuții consideră că ar putea fi vorba chiar de o problemă legată de imaginea de sine și de locul pe care un individ crede că îl ocupă în societate, în grupul de prieteni și cunoscuți, fiind nevoie astfel să compenseze lipsurile în fața celorlalți. „Individul care a ajuns un astfel de împătimit al selfie-urilor nu are o imagine de sine prea bună. Fotografiindu-se des, simte nevoia de confirmare, relațiile în care sunt de amor sau de prietenie nu mă împlinesc, iar atunci simt nevoia de o pseudo-imagine. Așa cum se întâmplă cu cei care își iau mașini mari, puternice și care își creează o imagine falsă, mai bună în opinia lor, pe care se chinuie să o construiască. Dacă merge zilnic cu mașina aia mare, se va fotografia zilnic în ea și va pune poza peste tot, va face poze cu el mâncând homari și foie-gras sau, din contră, va posta că mănâncă o salată, ceva sănătos, iar după ce închide telefonul cere și o shaorma“, explică psihologul.

Deși pare hilar, selfitis-ul este o boală care trebuie tratată la psiholog. În SUA și Marea Britanie, sute de oameni merg la ședințe de psihoterapie pentru a trata această afecțiune, această dependență. „Când cineva are probleme cu stima de sine, pot apărea și tulburări de personalitate, depresie, lucruri mult mai grave și mai serioase, motiv pentru care nu trebuie să ne fie rușine să mergem la terapie pentru a ne trata de o astfel de afecțiune, care, până la urmă, este o boală a epocii moderne, ca multe altele care au apărut de-a lungul vremii“, conchide Marian Dascălu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.