Anul acesta, Royal Opera House Covent Garden din Londra sărbătoreşte o jumătate de secol de la intrarea în repertoriu a capodoperei baletului comic al lui Frederick Ashton, „La fille mal gardée”, pe muzica lui Ferdinand Hérold. Baletul a fost preluat de mai multe companii importante din lume, cum ar fi aceea a Operei din Paris, a Teatrului Balşoi din Moscova sau a Baletului Regal Danez.
Carlos Acosta
Prima reprezentaţie a avut loc la Londra, în 1960, şi a cucerit publicul încă de la prima scenă, în care, la revărsatul zorilor, cocoşul îşi conduce familia de găini într-un dans vesel. Coregrafia era de o inventivitate inepuizabilă, plină de umor, strălucitoare. Decorurile şi costumele semnate de Osbert Lancaster se distingeau prin veselia lor, iar dansurile create de Ashton, scriau cronicile momentului, „izbucnesc cu naturaleţe şi vivacitate”. Dansatorii de la premieră, Nadia Nerina şi David Blair, au cules ovaţii entuziaste. Presa l-a numit „primul mare balet englezesc clasic”. A fost una dintre primele creaţii despre oameni „reali”, mai curând decât despre zei şi regi sau regine. Eroul şi eroina lui formează un cuplu obişnuit, prins într-un „love story”. În versiunea lui Ashton, povestea este salvată de dulcegărie prin prezenţa personajului Alain, peţitorul copilăros, dar extrem de bogat al eroinei principale.
Carlos Acosta şi Marianela Nunez
În forma lui originală, creată de coregraful Dauberval pe muzica unui anonim, „La fille mal gardée” a avut premiera la Bordeaux, în 1789, cu numai două săptămâni înainte de căderea Bastiliei. Acum câţiva ani, compania „Baletul Rhinului” a reconstituit versiunea iniţială, care s-a dovedit încântătoare, chiar dacă publicul şi criticii se aşteptau la o „piesă de muzeu”. De la premiera bordeleză, opera a fost reluată în peste 12 versiuni diferite. Au fost reţinute ca speciale cea din 1828, de la Paris, pe muzica lui Hérold, şi cea din Sankt Petersburg (1885), coregrafiată de Petipa şi Ivanov, pe muzica lui Hertel. Piesa a figurat şi în repertoriul Annei Pavlova, dar cea mai inspirată s-a dovedit această coregrafie a lui Frederick Ashton, care a demonstrat că un balet comic poate fi o capodoperă, în aceeaşi măsură ca unul tragic.
Carlos Acosta şi Marianela Nunez
În acest an, rolurile principale ale baletului au revenit Marianelei Nunez, excelentă după părerile criticilor şi ca dansatoare, şi ca ştiinţă a creării personajului Lise, rol în care fuseseră aplaudate cu mai mult sau mai puţin entuziasm, înaintea ei, Doreen Wells, Lesley Collier, Sandra Madgwick, şi lui Carlos Acosta, care a reuşit un Colas pasionat. Printre interpreţii de clasă ai lui Colas s-au numărat, de-a lungul timpului, dansatori celebri, ca Nureyev, Baryshnikov, Bujones, Schaufuss.
Carlos Acosta
„La fille mal gardée” este considerat unul dintre baletele de la care spectatorul iese fericit, indiferent de câte ori l-a mai văzut. În ultimii ani a fost programat foarte rar. Succesul obţinut la Covent Garden dovedeşte perenitatea coregrafiei lui Frederick Ashton şi, speră cronicarii, programarea mai frecventă a spectacolului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.