Bilanţul lui „Pep” Guardiola contra celor trei mari din Spania. Filmul meciului. Care au fost atuurile şi punctele slabe ale celor două semifinaliste.
Patru borne istorice
25 mai 2013: Finala Ligii Campionilor, Bayern Munchen – Borussia Dortmund 2-1. Este ultimul meci pe banca lui Bayern a antrenorului Jupp Heynckes, care se retrage după ce a realizat „tripla”: campionat, cupă şi Liga Campionilor, pentru a-i face loc lui „Pep” Guardiola.
29 aprilie 2014: Semifinalele Ligii Campionilor, Bayern Munchen – Real Madrid 0-4, după 0-1 în tur pe „Bernabeu” şi marea favorită părăseşte competiţia. (Antrenor „Pep” Guardiola)
12 mai 2015: Semifinalele Ligii Campionilor, Bayern Munchen – FC Barcelona 3-2, dar bavarezii sunt eliminaţi pentru că au pierdut cu 0-3 pe „Nou Camp”. (Antrenor „Pep” Guardiola)
3 mai 2016: Semifinalele Ligii Campionilor, Bayern Munchen – Atletico Madrid 2-1, echipa germană este eliminată din cauza golului primit acasă, în tur, la Madrid scorul fiind 1-0 pentru Atletico. (Antrenor „Pep” Guardiola).
Bayern-ul lui Guardiola – 3 eliminări în faţa granzilor Spaniei
Mandatul lui „Pep” Guardiola la Bayern Munchen se încheie fără ca principalul obiectiv pentru care a fost adus să fie atins: câştigarea Ligii Campionilor. Echipa antrenată de spaniolul Guardiola a fost marţi noaptea pentru a treia oară consecutiv eliminată în semifinale de o echipă spaniolă. Guardiola nu a reuşit să treacă 3 ani la rând de cele trei mari echipe spaniole: Real, Barcelona şi Atletico. Guardiola a fost adus la Bayern, tocmai pentru că ştia la perfecţie fotbalul spaniol şi echipele de top din peninsula iberică. Bayern a fost foarte aproape de calificare în finală. Atletico a venit să apere fragilul 1-0 de pe „Vicente Calderon”. A „săpat” trei rânduri de tranşee aşa cum a făcut şi în sferturi la Barcelona. În minutul 31, fostul jucător al Realului, Xavi Alonso, înscria şi egala scorul general între cele două combatante. Bayern mai avea la dispoziţie o oră de joc pentru a marca golul calificării, sau, în cel mai rău caz şi 30 de minute de prelungiri. Ocazia golului doi a venit însă foarte, foarte repede. Penalty în minutul 34. Execută prost Thomas Muller şi portarul Oblak parează. În partea a doua a jocului, la una din foarte rarele treceri ale oaspeţilor de centrul terenului, Griezmann scapă singur spre poartă şi egalează. Era minutul 54 şi gazdele mai aveau la dispoziţie 40 de minute pentru a marca două goluri, de această dată. După 20 de minute, vine primul gol. Între timp, Guardiola a renunţat la tiki-taka şi presiunea bavarezilor a atins cote înalte. În minutul 84, cei 70.000 de spectatori de pe Alianz Arena amuţesc: penalty pentru Atletico. Execută Fernando Torres, dar Neuer parează. Bayern mai are 10 (de fapt 11, pentru că arbitrul a acordat 5 minute suplimentare) pentru golul calificării. Care nu a mai venit.
De ce a ratat Bayern calificarea…
– pentru că la Madrid, deşi a dominat teritorial, a făcut o partidă modestă
– contra unei echipe care se apără pe trei rânduri, şi care are jucători care ştiu la perfecţie jocul la „distrugere”, nu se utilizează tiki-taka (Barcelona a simţit-o pe pielea ei şi în 2014 şi acum în 2016)
– în ultimii 3 ani, cam de la mijlocul lunii martie, în Bundesliga, lucrurile sunt clare, Bayern nu mai avea cum să piardă titlul; din acest motiv, jucătorii nu mai sunt în priză maximă şi acest lucru se repercutează şi asupra meciurilor din Liga Campionilor
– deşi Bayern are un lot foarte valoros (oricând „banca de rezerve” poate constituii un „11” la fel de redutabil ca şi primul „11”), a lipsit o piesă esenţială – Robben (accidentat) – care ar fi putut desface pe partea dreaptă tranşeele spaniolilor.
– la presiunea „şefilor”, Guardiola a cedat şi l-a utilizat pe Thomas Muller, un jucător care este departe de valoarea care l-a consacrat; fără Muller, un alt executant poate nu ar fi ratat penalty-ul din minutul 34, iar la 0-2, cei de la Atletico ar fi fost obligaţi să atace şi să lase spaţii largi în apărare, ceea ce le-ar fi fost fatal.
– pentru că Lewandowski şi Douglas Costa sunt şi ei în eclipsă de formă, iar în lipsa unui coordonator, cei doi sunt „morţi” în faţa unei apărări tip „autobază”.
– pentru că este impardonabil ca atunci când tragi 35 de şuturi, dintre care 12 pe spaţiul porţi, să nu poţi înscrie măcar două goluri.
…De ce s-a calificat Atletico de Madrid
– pentru că a găsit „antidotul” prin care să anihileze jocul a două super-puteri, FC Barcelona şi Bayern Munchen, cele două specialiste în tiki-taka
– pentru că are jucători cu o capacitate de efort ieşită din comun, capabili să reziste 90 sau 120 de minute stilului impus de antrenor, adică un pressing ucigător în treimea proprie.
– pentru că toţi jucătorii sunt disciplinaţi şi aplică ad-literam strategia decisă înainte de meci (s-a văzut foarte clar că la 0-1, deci când Bayern a egalat scorul general, Atletico nu s-a aruncat în atac, deoarece mai avea şansa unui contraatac reuşit, a prelungirilor şi/sau a loviturilor de departajare).
– pentru că nu are vedete, singura vedetă fiind echipa, iar toţi jucătorii dau totul până la sacrificiu.
– pentru că de regulă pleacă în fazele superioare ale cupelor europene cu şansa a doua, nu există o presiune a rezultatului şi orice calificare este tratată ca un bonus.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.